Categorii
Opinii

Adoptarea muncii remote ar putea stabiliza companiile

Adoptarea muncii remote ar putea stabiliza companiile, pe termen mediu și lung, din punct de vedere al fluxului de personal. Angajații care muncesc de la distanță par predispuși la migrația între companii, deoarece teoretic pot schimba locul de muncă fără să se ridice de la calculator, dar în realitate aceștia au potențialul să ofere un plus de stabilitate companiilor.

Adoptarea muncii remote ar putea stabiliza companiile care desfășoară o parte importantă a activității în birouri. În ultimii zece ani, în marile orașe ale României, pe măsură ce au fost dezvoltate ansambluri cu clădiri de birouri clasa A, au intrat pe piață un număr ridicat de multinaționale și, alături de ele, s-au dezvoltat și multe companii locale. Inițial, forța de muncă capabilă să muncească în birouri era abundentă, universitățile produceau în fiecare an sute de mii de absolvenți capabili să se adapteze la munca de birou și spațiul de manevră al acestor companii extrem de ridicat.

În timp, după ce competiția între companii s-a intensificat și universitățile au început să formeze generațiile născute după 1990, mult reduse numeric față de cele din anii 1980, persoanele disponibile pentru angajare au devenit o resursă extrem de rară. Cutuma în cele mai multe multinaționale prezente în România este ca majorările salariale anuale să fie relativ reduse, la nivelul câtorva procente, uneori acestea fiind insuficiente pentru a acoperi scăderea puterii de cumpărare a salariilor. Din cauza acestei politici salariale unii absolvenți, de abia ieșiți de pe băncile facultății, își negociază salarii inițiale comparabile sau mai mari ca ale angajaților experimentați care au beneficiat de câțiva ani de majorări salariale.

Concurența acerbă dintre companii și această politică salarială ciudată pentru o piață ca a României, cu creșteri frecvente ale salariului minim legal și cu o rată a inflației relativ ridicată, au făcut ca angajații din centrele de afaceri ale marilor orașe să aibă o flexibilitate ridicată pe piața muncii. Aceștia își schimbă frecvent locurile de muncă, chiar dacă se simt bine în mediile respective, pentru că, de multe ori, este singurul mod în care pot obține majorări salariale consistente.

În economia post-COVID19, dacă firmele o să facă pașii necesari spre adoptarea totală sau parțială a muncii remote, stabilitatea personalului o să fie una superioară celei din trecut, chiar și fără schimbarea politicii salariale. Astfel, munca de la distanță nu ar fi doar un avantaj pentru economie, căreia i-ar permite să treacă mai ușor peste alte închideri dictate de autorități, ci și pentru firmele care și-ar putea stabiliza personalul.

Când munca de la distanță va deveni o normă socială, mulți angajați, care acum sunt izolați în garsoniere sau apartamente cu două camere vor dori să se mute în case cu grădină, pentru ca la următoarea pandemie sau situație de criză să fie mai bine pregătiți. Probabil că o să fim martori la un trend migrator dinspre urbanul mare spre cel mic și rural, în afara zonelor metropolitane, în localități natale, zone relativ izolate la munte, la mare, în deltă etc.  Acest val migrator al angajaților are capacitatea să stabilizeze personalul multor companii, pentru că:

  • Tentația găsirii unui loc de muncă mai aproape de casă ar dispărea;
  • Concurența salarială între colegii de muncă și-ar pierde din relevanță;
  • În timp angajații ar ajunge într-o zonă de confort, care i-ar face mai fideli companiei;
  • Viața în localități mici implică mai puține tentații sociale, fapt care i-ar putea transforma în angajați mai buni;
  • Fiecare companie ar dezvolta anumite proceduri de muncă de la distanță, astfel că schimbarea locului de muncă ar presupune un efort de învățare pentru un angajat, deci o mai mică disponibilitate de a părăsi firma.

La toate acestea se adaugă și faptul că firmele care adoptă munca remote pe scară largă ar avea posibilitatea să angajeze internațional, din țări non-UE, fără să mai țină cont de plafonul pentru muncitori extra-comunitari. Astfel firmele cu potențial de creștere vor avea o barieră mai puțin în procesul lor de dezvoltare. Implementarea unor proceduri stricte pentru munca de la distanță, testate întâi pe echipele din România, va facilita și simplifica extinderea pe piețele non-UE.

Autoritățile statului român par încă să creadă că doar prin ridicarea restricțiilor de circulație economia o să înceapă să funcționeze, eventual de la un nivel apropiat de cel dinainte de lockdown. Iluzia repornirii economiei a determinat autoritățile statului să se limiteze la două tipuri de acțiuni:

  • Conservarea firmelor prin acordarea de ajutoare financiare pe timpul stării de urgență;
  • Mici măsuri de digitalizare a statului, în special pe partea de încasări de bani, cum ar fi dezvoltarea Spațiului Privat Virtual de către ANAF și introducerea posibilității efectuării, de către persoane juridice, a plăților de taxe și impozite prin www.ghiseul.ro.

Măsurile sunt departe de a fi suficiente pentru că acestea nu încurajează cu adevărat dezvoltarea muncii de la distanță și adaptarea sa pe scară largă. Autoritățile publice, aparatul executiv al statului și cel legislativ ar trebui să lucreze deja pentru realizarea unui pachet complex de măsuri de suport pentru firmele care desfășoară activități de birou. Acestea trebuie gândite în așa fel încât să încurajeze și angajatorul și angajatul să adopte munca de la distanță. Măsuri care ar putea contribui la o expansiune a acestui mod de muncă sunt:

  • Simplificarea legislației telemuncii – De exemplu, legea nr. 8/2018, de reglementare a telemunicii, nu este foarte clară pe aspecte legate de SSM și PSI. Cum ar putea o firmă să trimită un specialist SSM sau PSI în casa angajatului să verifice dacă așezarea biroului este conformă sau dacă acesta știe pe ce ușă să părăsească încăperea în caz de incendiu? O soluție ar fi ca evaluarea SSM și PSI, pentru angajații la distanță, să se realizeze printr-o platformă on-line, unde responsabilitatea instruirii și a testării să cadă în sarcina angajaților. De asemenea, legea legea nr. 8/2018 este extrem de restrictivă pentru că te obligă să treci în contractul de muncă sau în actul adițional, locurile în care se desfășoară telemunca. Practic, dacă un angajat ar vrea să închirieze un imobil pe termen scurt și ar vrea să lucreze de acolo ar fi obligat să încheie un act adițional la contractul de muncă în care să specifice noua adresă.
  • Facilități fiscale acordate firmelor – mici reduceri de taxe ar putea încuraja multe companii să facă pasul spre acest tip de activitate. De exemplu, aceste reduceri de taxe ar putea veni ca o recompensă pentru grija față de mediu. Un angajat care nu mai face drumuri dus-întors cu autoturismul până la locul de muncă contribuie la reducerea poluării.
  • Vouchere Remote – pe modelul celor de hrană sau de vacanță, tichetele pentru tele-muncitori le-ar permite companiilor să îi recompenseze pe acești angajați pentru cheltuielile pe care și le asumă (electricitate, internet, uzură tehnică de calcul, uzură echipamente de multiplicare, uzură mobilier etc.). Aceste cheltuieli pot fi cuantificate parțial doar de către angajați, singurii în măsură să decidă dacă un anumit număr de tichete le acoperă, sau nu, cheltuielile.
  • Posibilitatea cumulării cu salariul, de către părinți, a indemnizațiilor de paternitate sau de maternitate. Există deja un proiect de lege în această direcție, dar acesta ar trebui să aibă prevederi exprese pentru telemuncă. O măsură de genul acesta ar fi extrem de importantă din cel puțin trei considerente: ar permite extinderea bazei angajaților remote; ar permite părintelui care se ocupă de creșterea copilului să lucreze măcar parțial și, deci, să rămână relevant pentru angajatori; și ar crește baza de impozitare pentru stat.
  • Lansarea de linii de finanțare și proiecte prin care să fie ajutate companiile și instituțiile publice să facă tranziția spre digital.

O economie în care un procent semnificativ al angajaților la birou va adopta munca de la distanță va fi cu siguranță mai pregătită pentru o criză generată de un lockdown. În plus, companiile se vor bucura de o forță de muncă mai stabilă și de toate avantajele care decurg din asta.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.