Categorii
Piața internă

Evoluția economiei din trimestrul trei nu e un motiv de bucurie

Ministrul de Finanțe a anunțat, în cursul zilei de ieri, că România reușit să evite recesiunea tehnică și că a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri economice din UE, de 5,6%. Creșterea a fost însoțită însă de o scădere de 6%, raportat la trimestrul similar din 2019, deci situația este mai gravă decât pare. Această creștere nu este însă una sustenabilă, deoarece a fost obținută prin inundarea pieței cu bani ieftini. Așa se explică de ce, în cadrul conferinței de ieri, ministrul a solicitat reducerea dobânzii de referință a BNR. Scăderea dobânzii ar duce la ieftinirea creditelor, fapt care ar crea spațiu de manevră suplimentar pentru susținerea politicii banilor ieftini.

Ministrul de Finanțe a anunțat în cadrul unei conferințe publice, susținută pe 14 noiembrie 2020, faptul că economia României a înregistrat o creștere de 5,6% în trimestrul 3 al lui 2020, raportat la trimestrul 2 al aceluiași an. Vestea bună fiind că această creștere a fost una dintre cele mai mari din UE și că realizarea ei a permis evitarea unei recesiuni tehnice.

Este îmbucurător că România a reușit să evite recesiunea tehnică, dar de aici până la a fi entuziasmați este cale lungă, creșterea de 5,6% fiind însoțită de o scădere de 6%, față de trimestrul 3 din 2019.  Scăderea de 6% a fost a doua cea mai accentuată din Uniunea Europeană, după cea a Spaniei, de 8,7% în trimestrul 3, comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent.

Cum se explică atunci această situație, cu scădere față de trimestrul similar al anului precedent? Simplu, prin baza scăzută la care este raportat trimestrul 3. Cu alte cuvinte, trimestrul 2 din 2020 a fost atât de slab încât, prin raportarea la el, trimestrul 3 pare unul performant. Închiderea economiei din trimestrul doi a fost mult mai profundă în România, comparativ cu alte țări. Acest lucru s-a întâmplat pentru că economia este mai slab digitalizată și industria este doar parțial automatizată. Afaceri care în vest au rezistat datorită digitalizării sau automatizării în România au fost trase pe linie moartă pentru o bună parte a trimestrului 2. Din această cauză, comparația cu trimestrul 3 al lui 2019 este una mult mai relevantă.

Este îngrijorător faptul că această creștere de 5,6% (sau scădere de 6%) a fost obținută în contextul creșterii investițiilor publice față de anii trecuți. Impactul direct al acestor investiții a reușit să reducă scăderea potențială a economiei. Fără majorarea acestor investiții am fi înregistrat probabil o scădere mai accentuată ca a Spaniei. 

Ministrul are totuși foarte puțin spațiu de manevră în elaborarea de politici fiscale prin care să relanseze economia. Ca urmare, acesta a ținut să aloce o parte din conferință pentru transmiterea, către Banca Națională a României, a unui mesaj prin care a solicitat reducerea ratei dobânzii de referință. Dacă instituția va da ascultare rugăminților venite de la Palatul Victoria, vom asista la o ieftinire a creditelor și la o continuare a politicii banilor ieftini.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.