Guvernul încearcă să-și maximizeze încasările la buget și o face foarte românește, complicând inutil fiscalitatea. Dacă ne raportăm la prostiile fiscale făcute la criza precedentă, mai rămâne doar să majoreze TVA-ul. În prezent, există atât de multe excepții și facilități încât navigarea prin Codul Fiscal a devenit o provocare. Ideal ar fi să fie eliminate toate facilitățile și să fie uniformizată fiscalitatea.
Situația economiei este atât de sumbră încât aș putea să pariez că vectorul de 3% a fost eliminat preventiv. Exista riscul (pentru stat) ca anul acesta, la SRL-uri, să apară un fenomen al concedierii angajaților și schimbării vectorului de impozitare de la 1% la 3%. Din perspectiva încasărilor la buget, impactul ar fi fost enorm.
Legat de exemplele pe care le propui, ai dreptate, dacă ne raportăm la regimul fiscal din 2022, creșterea de taxe este descurajantă. Totuși, în ambele cazuri este vorba de profesioniști care oferă servicii (muncesc) prin intermediul unor persoane juridice. ȘI la PFA și la SRL taxele reprezintă mai puțin decât cele aferente unui salariu. În plus, pe măsură ce crește cifra de afaceri, ponderea procentuală a taxelor se reduce. Întrebarea este până la ce nivel al taxelor (% din venitul total) se justifică pentru specialist să țintă persoana juridică în funcțiune?
Rămân la opinia că vectorul de impozitare cu 3% și-a ratat scopul. Acesta trebuia să fie un sprijin pentru antreprenorii la început de drum. Pornești o afacere, nu ai venituri pentru a plăti salariați, lucrezi întâi din postura de administrator și dezvolți firma până când e gata de angajări. Probabil că există foarte multe SRL-uri care au operat pe termen lung fără salariați și Guvernul a renunțat la facilitate. Din păcate, în prezent nu mai există nici un program de sprijin al antreprenorilor la început de drum. Exista SRL-D (debutant), dar acesta și-a pierdut relevanța când contribuțiile sociale aferente angajatorului au fost integrate în salariul brut.
Ar trebui ca Guvernul să propună noi facilități fiscale pentru antreprenorii debutanți, dar să comunice mai clar scopul lor și să le limiteze în timp. De exemplu, firmele debutanților ar putea să aibă un regim fiscal preferențial, cu taxe pe muncă mai scăzute, în primii 3-5 ani de funcționare.

Pentru exemplificare o sa luam 2 cazuri reale:
Cazul 1: Doi antreprenori asociati in cadrul unui SRL. Acestia creeaza si vand produse software. Nu ofera consultanta si nu lucreaza pentru o singura firma, deci nu este vorba de evitarea taxelor pe munca. Nu au nevoie de angajati in prima faza. Deoarece au marja de profit mare, pentru a nu trece de la 1% pe venit la 16% pe profit, din 2023 unul dintre ei este obligat sa fie angajat in cadrul propriului SRL. Aceasta schimbare reprezinta un cost fix de 1294×12=15528Ron/An, fara a creste productivitatea. La care se mai adauga si cresterea dividendelor de la 5% la 8%.

Cazul 2: Un angajat la o multinationala decide sa inceapa un mic business suplimentar. Face web design in timpul liber. Isi face calculele si incepe in 2022. Deschide o microintreprindere. 3% pe venit + 5% dividende + CASS( 240 * 10% * 12 = 2880/an ). Se trezeste in 2023 ca fie trebuie sa se angajeze la propriul SRL si sa plateasca inca 15528Ron/An si 1% pe venit sau sa treaca la impozit pe profit de 16% + dividende de 8%. In ambele cazuri cresterea este enorma pentru o singura persoana.

La toate astea se mai adauga si cresterea de CASS de la 240 * 10% * 12 = 2880/an la 300 * 10% * 24 = 7200/An ( pentru ca a crescut si salariul minim si plafonul la 24 de salarii ). In al doilea caz, persoanei ii este deja platita contributia la sanatate de catre angajator. De ce este obligat sa mai plateasca odata si pentru venituri suplimentare?

In concluzie. Este doar o masura populista menita fie sa aduca mai multi bani la bugetul de stat de la cei mici aflati la inceput de drum fie sa creasca fictiv numarul de angajati facand astfel ca rata somajului sa scada, dar doar pe hartie, productivitatea ramanand lafel.

Ce se va intampla? Mici antrepenori care ofera produse si servicii pe piata locala ( cafenea, service IT, zugrav, etc ) o sa incerce sa fenteze legea, deci o sa creasca evaziunea fiscala. Cei care lucreaza ca si angajati deja si incercau sa deschida ceva, o sa renunte sa mai inceapa un business si o sa se multumeasca cu o marire de salariu de la companie. Deci o sa vedem un numar mai mic de noi mici business-uri romanesti deschise in urmatorii ani. Cei care au deja un business stabil cum este si cazul nostru sau cazul 1), in special orientat catre export si nu pot face evaziune fiscala, in prima faza o sa ramana cu cheltuieli fixe mai mari ( ca doar nu sunt nebuni sa plateasca impozit pe profit de la ( 3%+5% la 16%+8% ), deci mai putini bani de reinvestit in propriile afaceri.

Cresterea impozitelor pe microintreprinderi in prag de criza ( in special cele fixe cum au fost impozitele forfetare din 2008 ) + inflatie ( cresterea cheltuielilor operationale ) + dobanzi mari ( reducerea accesului la finantare ), sugruma micii antreprenori locali din 3 parti. In anul 2009 peste 133.000 de IMM-uri si-au suspendat activitatea comparativ cu numai 12.000 în anul 2007 şi 2008, ceea ce reprezintă o creştere, de peste 11 ori faţă de anii anteriori. Ciclul economic se repeta si trendul acesta o sa dureze tot anul 2023 si 2024. Vedem peste 2 ani cam cati o sa mai ramana in picioare.