Statul român ne apară de boți și protejează locurile de muncă din sectorul bugetar. În timp ce în alte țări administrațiile publice se digitalizează și automatizează, în România părem hotărâți să apărăm până la capăt dosarul cu șină.
Pe fondul problemelor financiare de dinainte de criza pandemică, la nivelul ministerelor a început o reorganizare care ar fi trebuit să genereze o structură instituțională mai suplă. Între timp, problemele financiare s-au agravat dar aparatul administrativ și-a continuat creșterea. În secolul tehnologiei informației ne-am fi așteptat ca aparatul administrativ să se digitalizeze și automatizeze. De asemenea, firesc ar fi fost procesul să fie însoțit de reducerea numărului de angajați.
România ar fi putut profita de prezența în zonă a UiPath, liderul mondial în industria automatizării proceselor repetitive. Nu a făcut însă acest lucru. Guvernanții noștri au ales să crească ponderea personalului uman și să apere dosarele cu șină de atacul boților.
În ajunul marilor crize România mărește aparatul birocratic
România are o capacitate surprinzătoare de a ignora trendurile globale și fazele ciclului economic. După doi ani în care băncile centrale au exploatat la maxim politica banilor ieftini și au declanșat spirale inflaționiste greu de stopat, intrăm în cea mare criză economică a ultimei jumătăți de secol. Evident, autoritățile centrale nu par interesate de perspectivele de evoluție ale economiei.
În 2008, lumea era deja în criză și România, la fel ca acum, acționa anti-ciclic. Numărul de bugetari crescuse la 1,4 milioane și guvernanții acordau cu generozitate măriri salariale. 14 ani mai târziu, lumea alunecă în criza generată de politica banilor ieftini și în România se fac angajări la stat. Senzația de deja-vu este extrem de puternică.
Numărul de bugetari nu ține cont de dimensiunea populației
România anului 2022 este diferită de cea a lui 2008 și din perspectiva populației. În cei 14 ani care au trecut, populația rezidentă a țării a scăzut cu 10-15%. Tendința de scădere a populației face ca ritmul de creștere al numărului de bugetari să fie extrem de curios. În prezent, raportat la populația rezidentă, avem un bugetar pentru fiecare 15 locuitori. În mai puțin de 3 luni populația rezidentă va coborî în mod oficial sub 19 milioane și trendul este de continuare a acestui declin. În alte țări, scăderea numărului de locuitori per bugetar a determinat creșterea calității serviciilor publice. Nu este cazul însă și în România.
Tehnologizarea ar fi putut determina reducerea aparatului birocratic
România nu trebuie să reinventeze roata, pentru că există soluții deja pentru reducerea aparatului administrativ. Digitalizarea și soluții precum boții celor de UiPath ar permite reducerea semnificativă a numărului de angajați la stat. Ar trebui doar să facem pasul de la a ne lăuda cu IT-iștii români, la a adopta soluții create de aceștia. Pe măsură ce am adopta soluții moderne am putea deschide și o discuție legată de crearea unor principii de scalare între numărul bugetarilor și populația rezidentă.
Statul român ne apară de boți
Oficial autoritățile își asumă modernizarea și reformarea sistemului public, dar preferă în continuare dosarul cu șină. La nivelul administrației centrale, soluțiile tehnologice nu sunt înțelese și se încearcă evitarea lor. În definitiv, este mai ușor să delegi sarcini unui subordonat, decât să înveți să utilizezi un program informatic.
