Parlamentul României lovește în săraci, printr-o lege care dinamitează capacitatea unei categorii sociale de a-și acoperi necesarul de trai. Prin acest proiect de lege piața fierului vechi este supra-reglementată. Astfel, persoanelor fizice le va fi interzis să vândă către firme obiecte metalice care pot fi asociate cu infrastructura publică. Prin această lege, care a venit cu 30 de ani prea târziu, se încearcă stoparea furturilor de metal care duc la devalorizarea infrastructurii publice.
Furtul este deja interzis de Codul Penal
Practic, parlamentarii încearcă să rezolve problema furtului de elemente de infrastructură prin reglementări suplimentare din aval. Nu pare să conteze faptul că furtul, din domeniul public și cel privat, este deja sancționat de Codul Penal. Subtilizarea pentru valorificare a elementelor metalice din infrastructură nu reprezintă un eșec al legislației în vigoare. Furtul este sancționat de legislația în vigoare, deci problema este a celor care se ocupă de respectarea legilor. Un furt ar putea fi considerat un eșec al forțelor de ordine. Prin lege, autoritățile statului încearcă să acopere un eșec al instituțiilor publice.
Legea interferează cu dreptul de proprietate
Proiectul legislativ generează probleme și prin interferența cu drepturile de proprietate. Interdicția comercială impusă persoanelor fizice este un atac la dreptul la propriteate. Un individ poate să dețină elemente de infrastructură precum țevi metalice, capace de canalizare etc. Metalul acestora are valoare economică și, în mod normal, acesta ar putea fi valorificat. Individul nu va avea dreptul să vândă, deci, pentru a-și elibera spațiul, va fi forțat să doneze bunurile respective. Ar fi interesant de văzut dacă aceste interdiciții ale legii ar trece testul Curții Constituționale.
Măsura generează efecte neașteptate
Măsura legislativă generează o serie de efecte pe care se pare că parlamentarii nu le-au anticipat. Acestea anulează avantajele urmărite de legislatori.
- Accentuarea sărăciei; Măsura elimină posibilitatea unei întregi categorii sociale de a obține venituri de subzistență. Acești indivizi nu vor putea să mai vândă tot metalul colectat și, ca urmare, sursele lor financiare vor cunoaște o reducere drastică.
- Apariția unor firme de intermediari; Interdicția de a vinde obiecte de infrastructură nu va elimina în totalitate comerțul cu acestea. Cel mai probabil urmează să apară firme dispuse să-și asume riscurile și să se ocupe de aceste tranzacții. Apariția intermediarilor va determina o coborâre a marjelor de venit pentru colectori.
- Creșterea nivelului de poluare în marile orașe; În prezent există o mare problemă cu poluarea din marele orașe. O parte din această problemă este rezultată din incendierea cablurilor și a altor produse cu scopul de a recupera metalul din ele. Este ușor de intuit că interdicție de a vinde elemente din infrastructură va determina apariția unor topitorii artizanale. Cei care adună metale le vor topi și turna în forme care nu pot fi asociate cu infrastructura. E cert că această activitate va genera o creștere a poluării.
- Scăderea coeficienților de reciclare; Un alt efect al măsurii va fi descurajarea muncii la o parte din cei care se ocupă de colectarea de metale. Reducerea forței de muncă din acest domeniu va genera o scădere a coeficienților de reciclare. Acest lucru se va întâmpla în condițiile în care România nu reciclează suficient, dar se prezintă onorabil pe partea de recuperare a metalelor.
Parlamentul României lovește în săraci
Indiferent cum privim problema, această lege îngreunează activitatea persoanelor care se ocupă de reciclatul metalelor. Da, cei mai mulți vor găsi modalități de ocolire a legii, dar acestea vor veni însoțite de costuri suplimentare și de reducerea veniturilor. O categorie socială care se străduia să-și asigure venituri minimale de subzistență va fi condamnată la o accentuare a sărăciei. Din păcate, parlamentarii români acționează fără a analiza cauzalitățile pe care le generează.
