Scăderea inflației, anunțată cu mult entuziasm de Institutul Național de Statistică, nu e bazată pe o scădere a prețurilor bunurilor de consum. În realitate, reducerea ratei inflației nu a fost determinată de îmbunătățirea condițiilor macroeconomice, ci de schimbarea bazei de calcul. Entuziasmul celor care ne-au anunțat acest succes macroeconomic nu are corespondent în condițiile de piață. Evident, nu doar că prețurile nu au scăzut, ci au continuat să crească. Ca urmare puterea de cumpărare a banilor a continuat să se degradeze, chiar când oficialii români se felicitau reciproc pentru performanța obținută în lupta cu inflația.
Șampania a fost deschisă prematur
Este clar că sticlele de șampanie au fost deschise prea devreme. Ca și în luna august, BNR s-a grăbit să anunțe că ne apropiem de platou și că va urma scăderea mult așteptată a inflației. Nu imediat însă, pentru că iarna de abia începe și costul facturilor la energie de abia începe să-și spună cuvântul. Chiar dacă am pleca de la premisa că de data aceasta au dreptate și că din trimestrul unu al anului 2023 va urma o scădere a inflației, realitatea este diferită.
Inflația este un indicator compus, adică o creștere de prețuri din trecut este transferată în noua bază de calcul. Prețul bunurilor din coșul minim de consum nu se resetează la final de an, ci devin fundament al calculului viitor. Noua bază de 100% este mai mare decât cea originală, pentru că include și rata inflației din ultimul an. Să luăm ca exemplu inflația anuală înregistrată în octombrie 2022. Aceasta este de 15,3% și se interpretează astfel. Față de octombrie anul trecut, prețurile medii ale bunurilor din coșul de consum au crescut cu 15,3%. Dar, baza de 100% din octombrie 2021 cuprinde inflația anuală a anului precedent. La momentul respectiv, INS ne-a anunțat o inflație anuală de 7,9%, față de perioada similară din 2020.
Dacă vrem să vedem rata inflației la doi ani trebuie să cumulăm aceste procente. Calculul este ușor de realizat, înmulțim 1,079 (indicele prețurilor de consum din octombrie 2021) cu 1,153 (indicele prețurilor de consum din octombrie 2022) și obținem 1,244087. Rezultatul ne arată că în ultimii doi ani rata inflației a fost de circa 24,41%.
Cum diferă octombrie față de septembrie
Să vedem și cum a evoluat inflația față de cea din septembrie la doi ani de zile. Știm că în septembrie 2022 rata anuală a inflației a fost de 15,9% și că în septembrie 2021 a fost de 6,3%. Înmulțim 1,063 (IPC septembrie 2021) cu 1,159 (IPC septembrie 2022) și obținem 1,232017. Altfel spus, rata inflației la doi ani, înregistrată în septembrie, a fost de 23,20%.
Cum 24,21% este mai mare decât 23,20%, este clar că inflația a continuat să crească și în cursul lunii octombrie. Puterea de cumpărare a leului și condițiile macroeconomice au continuat să se degradeze.
Schimbarea bazei maschează creșterea inflației totale
Pentru că rata inflației este exprimată anual, baza de calcul se modifică în mod constant, deci este dinamică. În fiecare lună, la calculul inflației anuale, este eliminată prima lună din bază și se adaugă cea actuală. În ultimii doi ani, creșterea prețurilor a fost puternic ascendentă, deci eliminarea lunilor inițiale a determinat majorări ale bazei de calcul.
În cazul analizat de noi, din baza de calcul a fost eliminată luna octombrie 2020 și a fost adăugată cea corespondentă din 2021, cu inflație mai mare. Acest lucru a determinat majorarea bazei de calcul. Scăderea ratei inflației de la 15,9% la 15,3% se explică prin această creștere a bazei de raportare. Pe măsură ce în baza de calcul vor fi introduse lunile cu creșteri puternice de prețuri, de la începutul lui 2022, rata inflației se va reduce. Efectul va fi unul pur matematic, dar acest lucru nu îi va împiedica pe purtătorii de cuvânt din BNR să se felicite public pentru reușita politicilor monetare.
Scăderea inflației nu e chiar scădere
Modul în care ne sunt prezentați acești indicatori macroeconomici are capacitatea să ne inducă în eroare. Persoanele care nu înțeleg modul de calcul al indicatorilor ar putea să facă asocieri simpliste. De exemplu, toți știm că o creștere a prețurilor înseamnă inflație. Când suntem anunțați că inflația s-a redus, tendința este să credem că și prețurile au început să scadă. Am explicat însă de ce acest lucru nu se întâmplă. Puterea de cumpărare care a fost pierdută este greu de recuperat. Și doar prețurile a puține bunuri vor coborî în viitor.
