Cum afectează boicotul firmele austriece prezente în România? În opinia publică s-a răspândit ideea că boicotul este ușor de realizat și că va avea efecte rapide. Circulă deja în social media o listă cu firmele mari care activează în România, pentru a nu avea dubii când boicotăm. Inițial, pe listă apăreau și firme precum BauMax care a ieșit de pe piață acum câțiva ani. Apoi lista a fost actualizată.
Un boicot este o grevă dusă la următorul nivel, al sistării relațiilor dintre părți. Pentru ca acesta să aibă succes este necesară îndeplinirea mai multor condiții. Ar trebui să participe majoritatea clienților firmelor austriece. Dacă boicotul se va limita la câțiva clienți, acesta va pierde rapid din intensitate și va fi uitat. Clienții care boicotează trebuie să-și asume protestul pentru o perioadă lungă de timp, să fie siguri că mesajul este înțeles. De asemenea, este important să existe unitate între protestatari. Dacă participanții la boicot încep să părăsească frontul, acesta va pierde rapid din intensitate. În final, boicotul trebuie să lase loc pentru repararea relației. El trebuie să fie ferm, dar să lase loc pentru întoarcerea la normalitate, după atingerea obiectivelor.
Din punct de vedere moral, boicotul este o formă acceptabilă de protest. Nimeni nu este obligat să participe la acest protest, pentru că fiecare dintre noi are libertatea să colaboreze cu orice firmă dorește. Trebuie să înțelegem că boicotul se întoarce și împotriva celor care îl declanșează. De exemplu, migrarea clienților spre alte firme va pune presiune pe capacitatea acestora de producție. Reacția lor normală va fi o creștere a prețurilor.
Boicotul în sistemul bancar
În România există două bănci cu capital austriac, BCR și Raiffeisen, ambele sunt în top 10 (locurile 2 și 5) și sistemice. Dacă aceste două instituții ar avea probleme, efectele s-ar transmite cu rapiditate în sistemul bancar și în restul economiei.
Fiecare persoană fizică sau firmă care își închide contul la BCR sau Raiffeisen va avea impact în cifrele lor de afaceri. Ofertele pe care le-ar putea face, pentru a atrage noi clienți (de exemplu, conturi cu comisioane zero), nu se deosebesc destul de tare de cele ale altor bănci. Conservarea cotelor de piață va fi o provocare pentru aceste instituții.
Spre deosebire de alte industrii, o ieșire rapidă de pe piață nu este posibilă, pentru că procesul este de durată. De exemplu, doar evaluarea cumpărătorului, de către BNR, poate să dureze mai multe luni. Deci, cu un boicot bine organizat, ambele bănci ar trebui să suporte pierderi pe termen lung.
Boicotul în industria lemnului
Pe piața lemnului sunt slabe șanse ca boicotul să funcționeze. Industria prelucrării lemnului este controlată aproape în totalitate de către firmele austriece. Companiile românești care ar decide să le boicoteze s-ar trezi în situația în care nu ar avea cui să vândă lemnul. Pur și simplu, astăzi nu există suficiente unități non-austriece de procesare a lemnului.
Aceeași situație există și în aval. În orice magazin de bricolaj am intra, dacă am vrea să cumpărăm lambriuri, OSB, PAL etc. ne-ar fi foarte greu să găsim în ofertă ceva care nu a fost produs de firmele austriece prezente în țară. Dacă magazinele de bricolaj ar importa produse similare din afară, acestea ar ajunge pe rafturi la prețuri mult mai mari.
Boicotul din industria lemnului ar crea blocaje substanțiale pe piață, pentru că ar presupune blocarea a nenumărate firme românești, din exploatarea lemnului. De asemenea, creșterea importurilor de produse finite ar pune o presiune suplimentară pe piața construcțiilor.
Boicotul în industria petrolului
În industria carburanților, situația este ceva mai complicată, pentru că benzinăriile Petrom și OMV acoperă peste 40% din cererea pieței. Dacă aceste două lanțuri ar fi boicotate, cererea din celelalte benzinării ar crește semnificativ. Efectul imediat ar fi că Rompetrol, Lukoil, Soccar etc. ar trebui să crească prețurile pentru a temporiza cererea.
Cum prețurile la benzinăriile Petrom și OMV ar deveni relativ mai mici, ar crește probabilitatea spargerii boicotului. În plus, grupul ar putea chiar să-și reducă marjele de profit și prețurile de vânzare pentru a grăbi spargerea boicotului.
Totuși, dacă protestatarii se vor dovedi intransigenți, OMV Petrom are posibilitatea să exporte carburanții în alte țări din UE, în care să obțină prețuri mai bune. De asemenea, grupul ar avea posibilitatea să-și revândă produsele către alte lanțuri de benzinării.
Cum vor reacționa firmele austriece?
Desigur, firmele cu capital austriac nu vor sta degeaba și, în funcție de amploarea boicotului, vor acționa pentru a se ajusta la noua realitate. Se va urmări stoparea declinului și reducea costurilor.
Multe firme vor reduce schema de personal. Restrângerea de activitate a firmelor va micșora numărul de salariați. Fiind o perioadă de criză, specialiștii din diferitele industrii nu ar găsi cu ușurință alte locuri de muncă. Altfel spus, o parte a costului boicotului va fi suportată de angajații români din aceste firme.
Unele grupuri vor finanța campanii de presă pentru a diminua disponibilitatea indivizilor de a boicota. Este clar că firmele austriece nu vor asista pasive la pierderea clienților și vor face investiții în mass-media pentru a-și îmbunătăți imaginea în fața lor.
Unele firme vor scădea prețurile pentru a atrage clienți și a încuraja spargerea boicotului. Chiar și în scenariul în care acțiunea de protest va coaliza o mare parte a populației, acesta nu va avea viață lungă. Confruntate cu o scădere a cererii, firmele austriece vor reacționa prin scăderea prețurilor de vânzare. Ofertele atractive financiar vor determina mulți protestatari să renunțe la pozițile de forță în privința boicotului.
Orice formă ar lua boicotul, este clar că principalul cost al acestuia va fi suportat de către cei care se alătură boicotului și de către salariații firmelor austriece.
