Coada de la Vama Siret reflectă eșecul României și confirmă lipsa de viziune pe partea de infrastructură critică. Încă de la începutul războiului din Ucraina pe E85 au început să se formeze cozi de autocamioane greu de gestionat. Este ușor de înțeles de ce s-a întâmplat acest lucru. Porturile ucrainene sunt prea aproape de conflictul armat și ruta prin Siret și-a recăpătat importanța.
Vama Siret și E85 sunt poziționate pe ruta comercială istorică, dintre Marea Nordului și Marea Neagră. Această rută a intrat în declin după formarea URSS și ridicarea Cortinei de Fier. Distanțarea României de blocul estic și aderarea la structurile europene a determinat ignorarea ei. În lipsa investițiilor de dezvoltare nordul regiunii a rămas relativ slab dezvoltat. În plus, România s-a izolat de piețele bogate în resurse din Ucraina și Bielorusia. Desigur, nu este doar vina politicienilor. Până la prinderea autostrăzii A7 în finanțarea PNRR, opinia publică a fost mai interesată de A8, proiectul care urmează să lege Iași de Târgu Mureș.
Războiul a reactivat ruta comercială
Declanșarea războiului din Ucraina a relansat ruta comercială istorică și, cu ocazia aceasta, am constatat, cu surprindere, că infrastructura din România este într-o situație care lasă de dorit. Am aflat că un drum european cu două benzi nu are cum prelua un trafic greu semnificativ. Într-un timp relativ scurt, s-au format cozi de camioane de 20-25 de km pe E85. Acestea fac imposibil traficul rutier și blochează populația din nordul județului Suceava.
Inițial, părea că această situație va fi una pe termen scurt și că se va rezolva cu rapiditate. După 10 luni de război și reapariția la intervale regulate a acestor cozi, a devenit evident faptul că este nevoie de investiții rapide. În primul rând, ar trebui extinsă vama și mărită parcarea de autocamioane. În al doilea rând, ar trebui efectuate investiții de urgență în infrastructură. Din păcate, pe partea de infrastructură, nu există speranțe pentru investiții rapide care să fluidizeze acest coridor rutier. Autostrada A7 este un proiect îndepărtat care a prins finanțare prin PNRR doar până la Pașcani. Secțiunea dintre Pașcani și Siret va fi acoperită prin exercițiul financiar european 2021-2027, deci va mai dura cel puțin 4-5 ani până să vedem primul utilaj pe șantier.
Traficul va rămâne ridicat
Pe fondul intervenției autorităților publice, camioanele goale au fost direcționate prin punctul vamal de la Vicovu de Sus și s-a reușit o oarecare fluidizare. Pe termen mediu, această soluție nu va funcționa. Imediat ce autoritățile își vor reduce activitatea de supervizare, șoferii se vor întoarce la traseul preferat. Tranzitarea prin Vicovu de Sus presupune un ocol de 70-80 km, fapt care înseamnă costuri suplimentare pentru transportatori.
Indiferent de parcursul și de durata războiului traficul va rămâne unul ridicat:
- Continuarea războiului presupune transporturi de mărfuri și ajutoare; De exemplu, prin hub-ul umanitar din Suceava vor continua să se trimită ajutoare, pe cale rutieră, din o mare parte a Uniunii Europene.
- Finalizarea războiului va fi urmată de un efort semnificativ de reconstrucție; În mod normal, va avea loc și o creștere a traficului dinspre România, Turcia și Balcani spre Ucraina, via Siret.
- Finalizarea războiului îi va permite Ucrainei să înceapă pregătirea pentru aderarea la Uniunea Europeană. În mod normal, încă din perioada de pre-aderare se vor intensifica relațiile comerciale dintre părți, deci ruta comercială istorică va fi revitalizată.
Ce ar fi trebuit să facă România?
Începând cu luna martie 2022, pe E85 au început să se formeze cozi de autocamioane pe zeci de kilometri. Strada are câte o bandă pe sens și este predispusă la blocaje rutiere. Chiar dacă autoritățile din județul Suceava au acționat și au extins parcarea pentru tiruri, măsura s-a dovedit insuficientă. Nici deschiderea punctului vamal de la Vicovu de Sus nu rezolvă problema.
Soluția optimă era un proiect de urgență de extindere a E85, pentru că era evident faptul că traficul nu mai are cum să scadă. Se putea începe prin proiectarea unei a treia benzi, pe care să poată staționa camioanele, în caz de aglomerație. Studiul geotehnic, exproprierile și construcția puteau începe dinspre vamă spre Suceava, pentru a decongestiona aglomerația de la sursă. Chiar dacă se construiau doar câțiva kilometri de bandă, coada de tiruri putea fi redusă semnificativ.
