Rata inflației distruge consumul din România. Este tot mai clar faptul că românii nu mai reușesc să facă față creșterilor de prețuri și că și-au redus semnificativ consumul. Chiar dacă majoritatea articolelor din presă ne vorbesc despre creșteri economice fanteziste, realitatea este puțin diferită. Și uneori, ajung la noi informații care ne confirmă că situația economiei este complicată. Astfel, din Ziarul Financiar aflăm că, în februarie, Guvernul a colectat 7,8 miliarde lei din TVA. Suma este cu doar 4% mai mare decât în februarie 2022. Creșterea cu 4% este nominală și este surprinzătoare, dacă o comparăm cu rata inflației din aceeași lună, de 15,5%.
Rata inflației este un indicator imperfect care nu ne spune cum s-au scumpit prețurile tuturor bunurilor din coșul de consum. În plus, în România se utilizează praguri diferite ale TVA-ului pentru unele categorii de produse. Dar chiar și așa, diferența dintre creșterea sumelor colectate din TVA și rata inflației ne indică faptul că a avut loc o scădere a volumului de bunuri tranzacționate pe piață. TVA-ul este o componentă a prețului de vânzare și el ar fi trebuit să crească proporțional cu prețurile.
Pentru a vedea cât de tare a scăzut volumul de bunuri tranzacționate pe piață vom împărți TVA-ul la indicele prețurilor de consum. Știm că TVA colectat a crescut cu 4%, deci îl putem scrie 1,04 (100%+4). De asemenea, știm că indicele prețurilor de consum este egal cu baza de calcul, de 100%, plus rata inflației, de 15,5%. Acesta poate fi scris ca 1,155 (100%+15,5%).
1,04/1,155 = 0,9004329
(1-0,9004) *100 = 9,96%
Rezultatul ne indică faptul că volumul de bunuri care a fost tranzacționat pe piață a scăzut cu circa 10%.
Situația e mai rea decât pare
Din calculul anterior am aflat că deși suma colectată din TVA a crescut, aceasta corespunde unui volum de produse mai mic. Nu putem estima scăderea numărului de produse pentru că există mai multe praguri de TVA. Scăderea este însă reală și este surprinzătoare mai ales că, în urmă cu doar câteva luni, ANAF a anunțat implementarea sistemului național cu case de marcat electronice. Acest sistem ar fi trebuit să determine reducerea evaziunii fiscale. Dacă și-a atins ținta, înseamnă că volumul de bunuri tranzacționat pe piață s-a redus și mai mult. De ce? Pentru că acum se colectează TVA și pentru bunuri care se comercializau la negru.
Este clar că piața de bunuri și servicii din România este într-o situație dificilă și că indicatorii care ne sunt prezentați în mod triumfalist nu sunt așa de buni pe cât par. Ne îndreptăm în mod hotărât spre o criză economică majoră.
