Institutul Național de Statistică a publicat date din care rezultă scăderea consumului de bere pe cap de locuitor în 2023. Dintr-un articol care rezumă aceste informații aflăm și că a crescut consumul de vin și de băuturi spirtoase. Altfel spus, preferințele de consum s-au mutat dinspre băuturile slab alcoolizate spre unele cu conținut ridicat de alcool. Statul a determinat scăderea consumului de bere în special prin politica sa fiscală.
La o primă vedere, această evoluție surprinde, mai ales că 2023 a fost unul dintre cei mai călduroși ani din istorie. În mod obișnuit, consumul de bere crește în perioadele foarte călduroase. Cu toate acestea, în 2023 acesta a scăzut. Explicația poate fi găsită în costurile de producție ale berii și în nivelul accizelor.
În primul rând, costurile de producție au afectat mai mult berea decât vinul și spirtoasele. Explicația pentru această evoluție este legată de faptul că industria berii este una intensivă în muncă. Etapele de producție presupun mai multă muncă fizică. De asemenea, resursele sunt mai scumpe. De exemplu, industria spirtoaselor a beneficiat de accesul la cereale ieftine din Ucraina, fapt care a permis controlul costurilor.
În al doilea rând, creșterea accizelor a afectat puternic marjele producătorilor, fapt care a determinat creșterea prețurilor de vânzare. Este de înțeles și de ce a crescut consumul de vin. În România, această industrie beneficiază de o protecție aparte, vinul fiind scutit de accize.
Economic, protecționismul de care beneficiază vinul nu este unul explicabil. Industria berii angajează mai mulți oameni și contribuie într-o mai mare măsură la formarea PIB-ului.
Din punct de vedere medical, politica statului este una criticabilă. Românii sunt printre cei mai mari consumatori de alcool din lume. O politică fiscală care încurajează creșterea consumului de alcool este una cel puțin discutabilă.
