Inflația explicată simplu: de ce cresc prețurile nu este doar un titlu menit să atragă atenția, ci o promisiune de claritate într-un subiect care, deși ne afectează pe toți, este adesea prezentat în mod confuz. În fiecare lună, românii aud că „inflația a scăzut”, „inflația a crescut”, „prețurile se stabilizează” sau „economia se răcește”, dar rareori cineva explică limpede ce înseamnă toate acestea. Și mai rar se spune răspicat un adevăr fundamental: indiferent de cauzele invocate, inflația este întotdeauna un fenomen monetar.
Acest articol își propune să pună ordine în concepte, să explice mecanismele reale și să ofere o perspectivă coerentă asupra unui fenomen care modelează nivelul de trai al fiecăruia dintre noi.
Ce este inflația?
Inflația reprezintă creșterea generalizată și persistentă a prețurilor dintr-o economie. Nu vorbim despre scumpirea unui produs anume, ci despre o tendință care afectează întregul coș de consum: alimente, energie, servicii, chirii, transport, îmbrăcăminte.
Pentru a o măsura, se folosește Indicele Prețurilor de Consum (IPC), care urmărește evoluția prețurilor pentru un coș standard de bunuri și servicii. Există și inflația de bază, care exclude elementele foarte volatile (energie, alimente), pentru a surprinde tendințele de fond.
Dar toate acestea sunt doar instrumente de măsurare. Esența fenomenului este alta.
Cauzele „vizibile” ale scumpirilor
În spațiul public, inflația este adesea explicată prin factori punctuali:
- scumpirea energiei;
- probleme în lanțurile de aprovizionare;
- creșterea costurilor de transportM;
- seceta și prețurile la alimente;
- războiul din Ucraina;
- cererea mare după pandemie;
- creșterea salariilor.
Aceste explicații sunt parțial adevărate, dar incomplete. Ele descriu de ce cresc anumite prețuri, nu de ce cresc toate prețurile.
Dacă energia se scumpește, este firesc ca unele produse să devină mai scumpe. Dar asta nu este inflație în sens strict. Este o modificare a prețurilor relative.
Inflația apare abia atunci când toate prețurile tind să crească simultan, iar acest lucru nu se poate întâmpla fără un factor comun.
Inflația este întotdeauna un fenomen monetar
Aici ajungem la miezul problemei.
Economiștii serioși, de la Milton Friedman la contemporanii săi, au formulat un principiu simplu și greu de contestat:
Inflația apare atunci când masa monetară crește mai repede decât producția de bunuri și servicii.
Cu alte cuvinte, inflația este rezultatul unei situații în care există mai mulți bani în circulație decât valoarea bunurilor disponibile.
Dacă într-o economie se dublează cantitatea de bani, dar producția rămâne aceeași, prețurile vor crește. Nu pentru că firmele sunt „lacome”, nu pentru că energia s-a scumpit, ci pentru că puterea de cumpărare a banilor scade.
De ce cauzele „vizibile” nu explică inflația generalizată
Să luăm un exemplu simplu: dacă prețul petrolului crește, benzina se scumpește. Dar dacă masa monetară este rigidă, oamenii vor fi nevoiți să reducă alte cheltuieli. Prețurile altor produse vor scădea pentru a compensa.
Inflația generalizată apare doar dacă există suficienți bani în economie pentru ca toate prețurile să crească simultan.
Rolul băncilor centrale
Băncile centrale, inclusiv BNR, controlează masa monetară prin:
- dobânzi;
- operațiuni de piață;
- programe de lichiditate;
- reglementarea creditării.
Când dobânzile sunt mici și creditarea este ieftină, banii se multiplică rapid. Când dobânzile cresc, masa monetară se contractă.
Cum se transmite inflația în economie
Inflația nu apare instantaneu. Ea se propagă prin mai multe canale.
1. Prin costuri
Dacă energia sau materiile prime se scumpesc, firmele cresc prețurile. Dar acest lucru devine inflație doar dacă populația poate suporta aceste prețuri — adică dacă are suficienți bani.
2. Prin cerere
Dacă oamenii au mai mulți bani decât bunuri disponibile, prețurile cresc. Este mecanismul clasic al cererii și ofertei.
3. Prin anticipații
Dacă firmele se așteaptă la inflație, cresc prețurile preventiv. Dacă angajații se așteaptă la inflație, cer salarii mai mari. Acest comportament creează un cerc vicios.
Cine pierde și cine câștigă din inflație
Inflația nu afectează pe toată lumea la fel.
Pierd cei care:
- au venituri fixe;
- au economii în depozite bancare;
- sunt pensionari;
- sunt creditori.
Puterea lor de cumpărare scade.
Câștigă cei care:
- au datorii (ratele devin mai ușor de suportat în termeni reali);
- dețin active reale (imobiliare, terenuri);
- au putere mare de stabilire a prețurilor (e.g. firmele mari cu poziții de oligopol sau monopol).
Între datornicii care beneficiază de inflație trebuie să menționăm și statul. Datoria publică reală se diminuează prin inflație.
Inflația redistribuie bogăția în mod subtil, dar profund.
Inflația în România: particularități locale
România are câteva caracteristici care amplifică inflația:
- dependență mare de importuri → prețurile externe se transmit rapid;
- consum intern ridicat → cererea susține creșterea prețurilor;
- productivitate scăzută → costurile cresc mai repede decât eficiența;
- politici fiscale expansioniste în anumite perioade;
- ajustări întârziate ale politicii monetare.
În plus, economia românească este sensibilă la șocuri externe, iar anticipațiile inflaționiste sunt puternice.
Cum te protejezi de inflație?
Nu putem controla inflația la nivel individual, dar ne putem adapta.
- Diversifică economiile;
- Evită depozitele pe termen lung în perioade de inflație ridicată;
- Investește în active reale;
- Folosește titluri de stat indexate la inflație;
- Păstrează un fond de urgență flexibil.
Educația financiară este cel mai bun scut.
Concluzie: inflația are multe fețe, dar o singură rădăcină
Inflația poate fi declanșată de energie, de războaie, de secetă sau de cerere excesivă. Dar nu poate deveni inflație generalizată în lipsa expansiunii monetare.
Acesta este adevărul simplu, dar adesea ignorat: inflația este întotdeauna un fenomen monetar.
Înțelegerea acestui principiu ne ajută să interpretăm corect știrile economice, să ne protejăm economiile și să înțelegem mai bine mecanismele care ne influențează nivelul de trai.
Disclaimer: Acest text a fost elaborat cu ajutorul inteligenței artificiale.