La începutul lunii iunie a.c. a fost implementată o reformă așteptată din 2018, când a fost reglementată legea telemunicii. Dacă nu ar fi trebuit armonizată legislația cu cea europeană privind GDPR-ul, probabil că modificările ar mai fi fost amânate pentru câțiva ani. Important este însă rezultatul și nu calea prin care am ajuns la destinație. Ironic, în România GDPR-ul revoluționează munca remote. Armonizarea legislației a dus la implementarea a două modificări importante în legea telemuncii.
GDPR-ul revoluționează munca remote prin modificarea legislației
În primul rând, pentru că domiciliul unei persoane este considerat o dată privată, a fost eliminată obligativitatea declarării în contul de muncă a locului exact din care urma să se desfășoare activitatea lucrativă. Angajatorul poate să solicite adresa exactă a locul din care se prestează activitatea doar dacă are o justificare pertinentă. Prin eliminare aberații legislative a declarării în contractul de muncă a locului de prestare a activității, angajații remote au obținut dreptul să muncească din orice colț al lumii doresc. Începând cu luna iunie, le este suficient să aibă o încăpere liniștită, o conexiune bună la internet și suficient roaming pentru a vizita întreaga lume.
În al doilea rând, s-au adus clarificări referitoare la instructajul SSM pe care ar trebui să-l efectueze telemuncitorii. Instructajul este de acum limitat la lucrul cu monitorul. Legislația din 2018 lăsa posibilitatea efectuării unor instructaje SSM neadaptate la noua realitate. Mulți telesalariați ai fost instruiți pentru condiții de muncă specifice unei clădiri de birouri. Acum se pot efectua instructaje SSM simplificate, limitate la lucrul cu ecranul, adică interfața dintre angajat și angajator. Evident că telesalariatul își amenajează locuința, deci el este în măsură să se protejeze când lucrează din mediul respectiv.
În forma inițială legea presupunea declararea în contractul de muncă a tuturor adreselor de la care urmau să fie prestate activități. Această obligație genera posibilitatea abuzurilor din partea angajatorului și a autorităților publice de control. De exemplu, un administrator putea vizita angajatul la locul de muncă (domiciliul său) pentru a controla modul desfășurării activității. Similar, autoritățile publice puteau descinde la locul declarat pentru a verifica dacă activitate se desfășoară în conformitate cu prevederile legale. Absurditatea acestor drepturi de control vine din faptul că același telesalariat putea să refuze să le deschidă ușa locuinței.
Cine beneficiază de îmbunătățirea legislației?
Marii câștigători ai acestei mici reforme sunt angajații și firmele de turism. Telesalariații au acum posibilitatea reală să muncească de oriunde. Munca remote de acasă a devenit muncă remote de oriunde. Telesalariații au acum posibilitatea să combine munca cu turismul. Acestora le este suficient ca la destinație să aibă o conexiune bună la internet, un plan de roaming decent și o încăpere liniștită din care să lucreze și să poată participa la conferințe.
Pe măsură ce telesalariații vor înțelege cât de multă libertate au obținut, vom asista și la nașterea unui nou sector turistic, care va transforma mișcarea nomazilor digitali în ceva comun. Ne așteptăm ca multe hoteluri și pensiuni să profite de șansa enormă de dezvoltare primită și să-și adapteze unitățile în așa fel încât să ofere funcționalități pentru munca remote. În această direcție, posibilitățile de dezvoltare sunt enorme. De exemplu, cu condiții adecvate și cu o promovare bună, o unitate hotelieră dintr-o stațiune de la Marea Neagră nu ar mai depinde de sezonul estival de trei luni și ar putea să vândă servicii 12 luni pe an.
Cine pierde în noul context legislativ
Marii perdanți sunt inspectorii de SSM, deoarece acum s-au clarificat condițiile în care pot fi realizate aceste instructaje. Evident, instructajele și evaluările simplificate ar putea veni însoțite de reduceri de tarife, deci marjele de profit s-ar reduce. În plus, pe măsură ce procentul telesalariaților în totalul angajaților va crește, valoarea pieței SSM se va reduce.
Schimbarea legislativă este bine venită, dar ea ne amintește din nou că progresul în România pare să vină doar forțat. Din fericire apartenența la UE forțează progresul general al societății. În acest caz, implementarea unei legislații secundare a forțat îmbunătățirea cadrului. Acest lucru ne-a permis să afimră faptul că GDPR-ul revoluționează munca remote.
