Statul a confirmat declanșarea crizei, prin evidențierea unor statistici parțiale. Premierul demis al României a promovat zilele trecute o știre conform căreia creșterea economică a României în trimestrul 3 al anului 2021, comparativ u T3 2020, a fost de 8%. Procentul este ridicat și în alte condiții ne-ar face să credem în perspectivele economice ale țării. În realitate, acest procent maschează cel puțin două aspecte care ar trebui să ne îngrijoreze. În primul rând, trimestrul 3 din 2020 a fost unul al reținerii. Indivizii au ieșit speriați din perioada de izolare și și-au redus consumul sezonier obișnuit. În T3 2021 pofta de consum a fost exacerbată și în zonele turistice s-au înregistrat recorduri în ceea ce privește numărul de turiști. În al doilea rând, creșterea între trimestre este exprimată nominal și nu ține cont de rata inflației, care anulează 4-5% din ea.
Nu există motive de optimism
Din păcate era optimismului a apus și știrea creșterii economiei în T3 cu 8% a trecut mai degrabă neobservată. Românii au primit deja facturi majorate la gaz metan și electricitate iar informațiile legate de performanțele economiei par glume nereușite. Este clar că suntem într-o criză economică și există tot mai multe elemente care confirmă această informație.
Criza prin care trecem este una globală și va cuprinde majoritatea statelor lumii. Prin prisma componentei energetice, criza ar putea să fie cea mai gravă din ultimii 50 de ani. Magnitudinea ei ar putea fi comparabilă cu cea a șocului petrolier din anii 1970. Pentru România nu există grad de comparație. Țara nu simțit din plin efectele crizei petroliere din 1973 pentru că era de partea comunistă a Cortinei de Fier. Astăzi România este bine conectată la piața globală, fapt care ne face să resimțim profund orice șoc economic.
Vocile publice încearcă să calmeze prin știri pozitive, precum creșterea de 8% din T3 2021 sau statisticile pozitive din unele sectoare economice. Este însă prea târziu pentru a convinge populația că economia este sănătoasă. Există deja prea multe semnale, din zona puterii centrale, care confirmă începerea crizei.
Statul ne-a confirmat declanșarea crizei
Asistăm la tot mai multe discuții publice privitoare la identificarea de surse suplimentare de finanțare pentru bugetul public. Când autoritățile publice se arată proactive în identificarea de noi surse de finanțare este clar că suntem într-o criză. De exemplu, faptul că profesorilor care meditează li s-a transmis să-și achiziționeze case de marcat pentru meditații pare firesc, dar subiectul este unul Tabu. Ultima dată când statul a fost preocupat de posibilitatea impozitării meditațiilor, România trecea prin criza imobiliară din 2007. Similar, și dezvoltarea legislației prin care se dorește lupta cu micii evazioniști, cei care se străduiesc să supraviețuiască, ne indică disperarea autorităților centrale. Când va fi lansată în discuție și impozitarea bacșișului vom avea dovada supremă a disperării publice. Doar lupta HoReCa pentru supraviețuire în pandemie ne-a ferit până acum de această temă de discuție.
Dacă adăugăm și informațiile care au apărut în public, de la negocierile pentru formarea noului guvern, conform cărora urmează introducerea de taxe de lux, taxe pe proprietate etc. și știrile cu ANPC-ul, extrem de activ de Black Friday se formează un tablou sumbru a situației dezastruoase în care se află bugetul național.
Suntem în plină criză economică și, de data aceasta, va fi extrem de greu să ne redresăm. Perspectivele unor noi valuri epidemice, cu restricțiile de rigoare, nemulțumirile manifestate sub formă de proteste, creșterea necontrolată a cheltuielilor gospodăriilor, inflația galopantă și falimentele în lanț vor reduce cu mult capacitatea de recuperare a economiei. Nu putem decât să sperăm că guvernul va evita să folosească măsuri extreme, precum cele din criza precedentă. Important este să ieșim din criză într-o stare bună, care să permită o relansare economică rapidă.
