BNR a armat (pregătit) pistolul pe care debitorii și l-au pus la tâmple. Guvernatorul BNR a declarat pe 14 noiembrie 2022 că: „nimeni nu a luat credit în România cu pistolul la tâmplă”. Dacă privim simplist problema, suntem obligați să îi dăm dreptate. Doar că, în acest caz, ar însemna să ignorăm rolul Băncii Naționale a României în educația financiară a românilor și în prevenția evoluțiilor indezirabile pe piața financiară.
Atribuțiile BNR
BNR este direct responsabilă de situația de pe piața financiară. Responsabilitatea sa izvorăște din atribuțiile sale oficiale. Între atribuțiile instituției există unele care se referă, direct și indirect, la problema creditării. De exemplu, banca are ca atribuții: „elaborarea și aplicarea politicii monetare și a politicii de curs de schimb; autorizarea, reglementarea și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, promovarea și monitorizarea bunei funcționări a sistemelor de plăți pentru asigurarea stabilității financiare; emiterea bancnotelor și a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României.”
Pe scurt, Banca Națională a României controlează cantitatea și prețul banilor de pe piață. Prin politica sa monetară, aceasta a făcut creditele extrem de accesibile. Românii s-au simțit mai bogați decât erau în realitate și au cheltuit în consecință.
BNR stabilește valoarea dobânzii de referință și pe cea Lombard și influențează direct costul banilor. Este o dovadă de ipocrizie ca, după ani întregi în care creditele au fost făcute mai atractive de BNR, prin scăderea dobânzilor spre zero, aceeași instituție să nu-și asume responsabilitatea.
De asemenea, această instituție stabilește gradul de îndatorare, adică proporția maximă din venit care poate fi folosită la stabilirea ratelor bancare. BNR știa încotro se îndreaptă piața și ar fi putut să descurajeze creditarea prin reducerea gradului de îndatorare de la 40% la 25%-30% din venit. Astfel, ar fi putut reduce cu ușurință fenomenul.
În plus, tot banca stabilește și procentul avansului pentru credite de tipul celor imobiliare. În această direcție, la finalul anului trecut instituția a decis majorarea plafoanelor la credite. A făcut însă prea puțin și prea târziu, piața fiind deja dezechilibrată.
Rolul implicit al BNR
Un alt rol, al BNR, care este implicit este cel de educație financiară. Banca Națională a României sprijină educația financiară în școlile gimnaziale și în licee și acest lucru este admirabil. Problema este că cei care au apelat până în prezent la credite, nu au beneficiat de nicio formă de educație financiară. Faptul că aceștia s-au angajat la credite fără să înțeleagă la ce anume se expun este, într-o mare măsură, un eșec al Băncii Naționale a României. Acest eșec face ca declarația guvernatorului să fie extrem de supărătoare. Prin declarație, el s-a spălat pe mâini de orice responsabilitate.
În apărarea BNR
Din punctul nostru de vedere, există un singur argument în favoarea politicii BNR, de încurajare a creditării în lei. La cât de mici (chiar negative) au fost dobânzile la euro, exista riscul ca indivizii să tragă credite în această valută. Dacă Banca Națională a României nu ar fi inundat piața cu bani ieftini, exista riscul abuzării de credite în euro. Argumentul nu este însă o scuză pentru BNR și, în nici un caz, pentru declarația guvernatorului.
