Cine a pariat corect, SUA sau UE? Pandemia COVID-19 a determinat majoritatea statelor lumii să-și închidă economiile, să impună măsuri de distanțare socială, să încerce să administreze problema virusului și să se pregătească de relansare. Majoritatea programelor de relansare sunt extrem de ambițioase și își propun să inunde piețele cu bani ieftini, în vederea impulsionării activității, dar succesul lor va depinde de măsurile care au fost luate în prima fază de închidere a economiilor.
Închiderea economiilor a împins multe firme în situații extrem de dificile, în care managerii ar fi trebuit să aleagă între a păstra angajații, în speranța unei reveniri miraculoase a activității sau în a reduce echipele. Dacă ne uităm la cei doi giganți globali, SUA și UE, constatăm că măsurile luate de ei au fost aproape opuse. Astfel, nord-americanii au preferat să lase piața muncii liberă, fapt care a dus la o creștere record a numărului de șomeri, cu un vârf de peste 47 de milioane de șomeri în luna mai. În schimb, țările Uniunii Europene au preferat să apeleze la subvenționarea șomajului tehnic și, ulterior, a locurilor de muncă. În felul acesta, în Uniunea Europeană au fost salvate zeci de milioane de milioane de joburi. Întrebarea este însă pentru cât timp?
S-ar putea spune că SUA și UE au pariat pe evoluții opuse ale revenirii economiilor lor. Succesul politicilor aplicate de către acestea va depinde, în mare măsură, de modul în care se va schimba structura economiilor. Orice criză profundă atrage după sine modificări structurale profunde nu doar pentru că unele firme falimentează, ci pentru că dispar industrii întregi și apar altele noi.
Abordarea UE
Pandemia COVID-19, închiderea economiilor și distanțarea socială au determinat schimbări fundamentale în comportamentul consumatorului. În doar câteva luni, digitalizarea economiilor, comerțul on-line și munca remote au progresat mai mult decât în ultimii zece ani. Există și semnale clare ale accentuării robotizării în industrie, cu efecte în reducerea necesarului de forță de muncă. La fel de repede imobiliarele, HoReCa, transporturile și turismul s-au prăbușit. Aceste industrii vor avea nevoie de ani întregi pentru a-și reveni.
Tocmai în această schimbare a structurii economiei se află riscul pe care și l-au asumat țările din Uniunea Europeană. Zecile de milioane de locuri de muncă salvate prin programele de subvenționare și suport s-ar putea dovedi, în mare parte, inutile. Susținerea acestor joburi s-ar putea să fie atât o amânare a inevitabilului, cât și o privare a industriilor inovative de forța de muncă necesară dezvoltării. Ambiția țărilor din Uniunea Europeană, de a păstra sub control rata șomajului, pare să se bazeze pe ideea unei reveniri relativ rapide la situația inițială, fără mari schimbări structurale.
Abordarea SUA
Abordarea SUA este poate mai cinică, dar este și mai realistă. Astfel, au fost evitate costurile de susținere a unor joburi care riscă să dispară pe termen mediu și lung. Dacă structura economiei se va schimba, șomerii vor fi mai dispuși decât angajații să facă tranziția spre noi profesii. Disponibilitatea și disperarea șomerilor vor oferi SUA un spor de viteză în recuperarea economică.
Viteza de recuperare va fi mai ridicată și pentru faptul că dolarul SUA este principala monedă de rezervă a lumii. Prin prisma acestui rol al dolarului, SUA poate tipări monedă și exporta inflație. Exportul inflației ar putea contribui la o recuperare mult mai rapidă a americanilor. SUA s-ar putea să fie avantajate și dacă nu se va produce o schimbare structurală a economiei. Cei peste 40 de milioane de șomeri din SUA sunt în mare parte din servicii. În servicii, locurile de muncă se desființează repede, dar se și creează relativ ușor.
În concluzie, cine a pariat corect, SUA sau UE? Credem că abordarea SUA va permite o recuperare mult mai rapidă din această criză. Cu toate acestea, din punct de vedere uman, Uniunea Europeană a procedat corect. Condamnarea la foamete a zeci de milioane de locuitori nu ar fi fost o soluție. În plus, UE și a asumat o revenire economică mai puțin rapidă, dar rprobabil au fost evitate tensiuni sociale grave. Recuperarea rapidă a SUA va fi însoțită de costuri sociale ridicate. Nu ar fi de mirare să asistăm la izbucnirea de noi proteste pe termen scurt și mediu.
