Creșterea ratei anuale a inflației ne confirmă probleme structurale din România și faptul că suntem departe de a avea un leu stabil. În ultimele ședințe de politică monetară, Banca Națională a României s-a mulțumit să păstreze nivelul dobânzii de referință și a rezervelor obligatorii și să aștepte ca rata inflației să se resoarbă, prin schimbarea bazei de referință. Șansele ca această strategie a așteptării să funcționeze au fost însă minime. Luna ianuarie a venit cu creșteri semnificative de prețuri și cu o inversare de trend.
Rata anuală a inflației a crescut de la 6,61% în decembrie la 7,41% în ianuarie. Creșterea fost surprinzătoare pentru analiștii care aveau impresia că economia a intrat într-o zonă stabilă în care inflația va scădea de la sine. Mulți se așteptau chiar la tăieri ale dobânzii de referință pentru stimularea economiei. Acest scenariu nu are însă legătură cu realitatea macroeconomică. Factorii internaționali și expansiunea masei monetare au pus presiune pe prețurile interne și rata inflației s-a dovedit rezistentă la scădere.
Taxele, salariile și problemele din canalul Suez pun presiuni pe prețuri
Creșterea ratei inflației nu ar trebui cu adevărat să ne mire. Anul 2024 a început cu taxe majorate și costuri suplimentare pentru firme și acestea au început să fie transferate în prețuri. Este suficient să ne gândim la problema din transporturile mondiale din canalul Suez, la creșterile salariale pe care multe firme le fac la început de an și la costurile legate de implementarea e-factura și putem înțelege că nu există încă perspective reale pentru o stabilizare a prețurilor. Analiștii realiști se așteptau la o creștere a ratei inflației, dar nu într-o asemenea măsură. Așteptările erau ca, pe fondul efectului de bază, rata inflației să rămână sub 7%.
În ianuarie 2023, rata inflației a crescut pentru că firmele au încorporat în prețuri majorarea salariilor minime. Ulterior, începând cu luna februarie creșterea prețurilor a început să se tempereze. Rata anuală a inflației din ianuarie 2024 a fost calculată prin mutarea în bază a lunii ianuarie 2023, deci valoarea de 7,41% a fost obținută prin raportarea la o bază mai mare. Practic, acest procent ne spune că prețurile au crescut mai mult decât ar fi fost de așteptat.
Inflația va rămâne mare cât timp masa monetară este supradimensionată
Am mai scris despre acest lucru. Oficial, BNR se luptă cu rata inflației, dar, în același timp, o și alimentează. Masa monetară (M1 și M3) a ajuns la un nivel record în luna decembrie 2023. Nu avem încă datele pentru luna ianuarie dar nu ar trebui să ne așteptăm la scăderi. Este ușor de înțeles de ce a crescut masa monetară. În decembrie și ianuarie au intrat în țară cantități imense de euro și BNR a apărat cursul valutar, prin eliberarea de lei în piață. Și, chiar dacă la nivelul BNR se neagă insistent acest lucru, rata inflației este un fenomen eminamente monetar.
Când crești masa monetară trebuie să te aștepți la inflație, mai ales dacă dinamica economică nu este una proporțională. În ultimii ani masa monetară a crescut într-un ritm accelerat față de cel al economiei. BNR poate să țină dobânda de referință la 7%, dar, dacă tiparnița rămâne pornită, inflația va continua să se manifeste.
