Deficitul comercial pune presiune pe leu și este greu de crezut că, în 2023, BNR va mai reuși să îi apere poziția față de euro. Chiar dacă Banca Națională a României este criticată pentru cum a administrat problema inflației, stabilitatea cursului leu euro este apreciată. Această stabilitate poate fi considerată o performanță în contextul în care pe plan intern masa monetară a crescut constant și rata inflației a fost mult mai ridicată decât în zona euro.
În România și în zona euro, după creșterea dobânzilor de referință, au început procese de dezinflație care îi fac pe unii să spere că recesiunea va putea fi evitată. Procesul de dezinflație se va accentua pe parcursul anului 2023. În zona euro, trendul dezinflaționist este mai clar decât în România și, în plus, moneda și-a păstrat mai bine puterea de cumpărare. România intră în al doilea an consecutiv cu inflație de două cifre și perspectivele ca aceasta să se reducă sub 10% sunt extrem de scăzute.
Produsele din zona euro au devenit relativ mai ieftine
În condițiile unui curs euro în jurul valorii de 4,9 lei, inflația din cele două regiuni analizate (România și zona euro) își spune cuvântul. În zona euro, presiunea pe creșterea salariilor este mai mică și, în plus, BCE încearcă să o tempereze. În România, Guvernul nu a ținut cont de situația macroeconomică și a decis majorarea salariilor minime brute cu 17,65%. Astfel a fost determinată o majorare semnificativă a costurilor de producție și a prețurilor de vânzare. Produsele românești includ inflația de anul trecut și majorările salariale recente. Din această cauză, ele au devenit relativ mai scumpe față de importurile de bunuri din zona euro.
Produsele din zona euro s-au scumpit mai puțin, pentru că inflația a fost mai scăzută ca în România. Prețul lor de vânzare pe piața locală include și costul de transport și desfacere. Dar, chiar și în aceste condiții, bunurile din zona euro s-au ieftinit relativ la cele produse în România. Practic raportul dintre puterea de cumpărare a euro (în zona Euro) și a leului (în România) s-a modificat semnificativ. Astfel, au apărut premisele amplificării deficitului comercial.
Schimbarea raportului puterii de cumpărare și-a spus cuvântul încă de anul trecut. Economia internă părea solidă, dar aceasta a slăbit în raport cu zona euro și restul lumii. În 2022, importurile au crescut mai accentuat ca exporturile și deficitul comercial s-a majorat. Acesta a ajuns la o valoare record, de 34 de miliarde de euro. Ieftinirea relativă a importurilor va accentua acest deficit în 2023, dacă BNR va continua să apere leul.
Pe măsură ce inflația din zona euro va fi redusă, importurile de produse de acolo vor deveni relativ mai ieftine. Pentru 2023, FMI estimează o inflație de 11% în România. Aceasta este semnificativ mai mare decât în statele zonei euro și există premisele unei majorări a deficitului. BNR nu poate accelera procesul deflaționist pentru că riscă să arunce economia în recesiune, deci va lăsa cursul mai liber. Este posibil ca în lunile următoare să vedem cursul euro la 5 lei, cu perspective pe termen mediu să ajungă la 5,2-5,5 lei.
