Economia mondială a fost, în ultimii ani, în epoca lebedelor negre, fiind salvată în mod repetat de acestea. Prin lebădă neagră înțelegem un fenomen neașteptat capabil să reseteze modul în care funcționează societatea. Conceptul a fost propus de către Nicholas Nassim Taleb în lucrarea omonimă. Lucrarea a apărut în 2007, în timpul crizei subprime din America și de atunci lebăda neagră a devenit un element fundamental în analiza crizelor. Mulți așteaptă o lebădă neagră care să declanșeze criza, dar în mod ironic fenomenele neprevăzute din ultimii ani au contribuit la amânarea acesteia.
După criza financiară din 2007-2008, guvernele și băncile centrale ale marilor puteri au încercat să rezolve problemele economice prin emisiunea de bani ieftini. Ele au abuzat intensiv de această politică monetară și s-a ajuns la o situație îngrijorătoare. De patru sau cinci ani, economia mondială este în pragul unei crize majore. Economia mondială a avut însă niște șanse excepționale. În ultimii patru ani, au existat cel puțin trei lebede negre care au inversat trendul de pe piață și au permis amânarea declanșării unei crize financiare.
În primă fază, șansa economiei mondiale a fost faptul că bulele care s-au format în zona tech și crypto au atras constant banii ieftini din piață. Aceste bule au absorbit atât de mulți bani încât s-a ajuns la o situație halucinantă. Finanțiștii din băncile centrale au început să creadă că pot abuza la nesfârșit de politica banilor ieftini. Falsă premisă. Economia a atârnat constant de un fir de ață.
Dacă analizăm datele din economie, probabil că ar fi trebuit să existe o criză majoră încă din 2019, dar succesiunea a trei lebede negre a permis amânarea dezastrului.
Pandemia (2020)
Pandemia Covid-19 a fost cu siguranță o lebădă neagră, un eveniment neașteptat pentru economia mondială, prin schimbarea comportamentului de consum și al reglementărilor excepționale. Societatea umană s-a mobilizat și a dat dovadă de reziliență, cetățeni de rând dând dovadă de o solidaritate excepțională. Mulți au criticat măsurile luate în acea perioadă și, în unele aspecte, au avut dreptate. Creșterea cantității de bani ieftini din piață a creat iluzia funcționalității dar, pe de altă parte, a hrănit și monstrul din debara.
Salvarea economiei a venit de la companiile care au adoptat un comportament neașteptat și au amânat declanșarea crizei. Nimeni nu înțelegea noua economie și cum vor evolua cererea și oferta. Mulți dintre ofertanți au crezut în revenirea rapidă a economiei și nu au majorat prețurile. Ca urmare, în 2020, inflația a fost scăzută, deși cantitatea de bani de pe piață a crescut enorm de mult. Această reziliență pe partea de prețuri a fost surprinzătoare, mai ales că au existat creșteri de costuri și majoritatea afacerilor au continuat să funcționeze pe baza stocurilor existente.
În timpul pandemiei, au apărut și două efecte multianuale care ar fi fost dificil de prezis. Astfel:
- Firmele din industria tehnologiei au inovat masiv produsele care permit munca de la distanță. A avut loc o dezvoltare incredibilă a acestui sector de produse software, cu efecte pozitive care s-au revărsat asupra întregii economii.
- Suspendarea activității economice a determinat firmele să se bazeze pe stocurile de produse. Cei mai mulți nu se așteptau ca perioada de pandemie să se prelungească atât de mult. Reluarea activităților de transport internațional s-a dovedit a fi dificilă. Problemele de logistică în transporturile internaționale au fost atât de ample, încât au fost rezolvate parțial spre finalul anului 2022. Aceste probleme de logistică au fost indicate drept sursa inflației până la declanșarea războiul din Ucraina.
Anul compensării (2021)
Cei mai mulți nu realizează faptul că 2021 a fost un an excepțional. Acesta nu poate fi încadrat în tiparele evoluțiilor economice normale. Comportamentul firmelor și al indivizilor a fost unul extrem de atipic. Ridicarea restricțiilor asociate cu pandemia a angrenat populația lumii într-o compensare agresivă a timpului pierdut. Oamenii s-au aruncat în muncă și consum cu furie, încercând să trăiască doi ani în unul. Această atitudine față de muncă și consum a determinat relansarea în mai multe sectoare economice. În mod normal, aceste sectoare și-ar fi revenit treptat, într-o perioadă lungă de timp. Stimularea activității în toate aceste firme a adus extrem de mult dinamism pe piață. Evaluarea companiilor a crescut și economia a dat impresia că-și revine și intră pe o traiectorie ascendentă. În această perioadă, munca remote a rămas de actualitate, astfel că nivelul cererii pentru produsele IT de suport a rămas ridicată.
2021 a fost și anul în care firmele nu au mai putut să-și asume creșterea costurilor. Acestea au început să transfere costurile în prețuri și inflația și-a arătat colții. Viteza cu care au început să crească prețurile ar fi trebuit să îngrijoreze deja decidenții din întreaga lume. Cu mare greutate, spre finalul anului, unele bănci centrale au început să scumpească accesul la bani. Reacția lor a fost însă insuficientă și tardivă.
Războiul din Ucraina (2022)
Conflictul declanșat anul trecut de Rusia în Ucraina a fost cea de a treia lebădă neagră pentru economia mondială. Liderii lumii au găsit în aceasta un țap ispășitor credibil pentru inflația problematică de pe continent. Occidentalii s-au mobilizat pentru a apăra lumea liberă și problemele economice au trecut în plan secund. Probleme precum ajutarea Ucrainei, iminenta criză a gazului în Uniunea Europeană, administrarea fluxului de emigranți, organizarea transportului de ajutoare și a exporturilor de cereale au ocupat prim planul scenei politice și economice în 2022.
În a doua jumătate a anului, a devenit evident faptul că războiul va fi unul de uzură și că occidentul trebuie să-și confrunte problemele economice. În 2022, rata inflației a scăpat de sub control și, pe fondul majorării dobânzilor cheie, evaluarea celor mai multe companii a început să scadă în ritm accelerat. Pe piață exista deja convingerea că, dacă iarna din Europa urma să fie dificilă, criza și-ar fi arătat colții. Iarna extrem de ușoară a salvat continentul.
Lebăda care nu a mai fost
Norocul liderilor politici și al guvernatorilor băncilor centrale s-a terminat la începutul lui 2023. Pentru aproape două luni de zile au existat speranțe că o a patra lebădă neagră va salva din nou economia. Problemele structurale din economie sunt prea mari și este greu de crezut că deznodământul va putea fi amânat încă un an.
Analiștii sperau că iarna excepțional de ușoară care a permis întârzierea intrării UE în recesiune și ridicarea restricțiilor din China vor da un nou imbold economiei mondiale. În ianuarie și februarie părea că scenariul este fezabil și că economia mondială va trece printr-un al patrulea miracol consecutiv. Raliul piețelor s-a dovedit unul de scurtă durată. Ultimele falimente bancare ne confirmă faptul că modelul economic nu este unul sustenabil și că urmează vremea decontului.
