Categorii
Opinii

Este creșterea PIB-ului pe cap de locuitor generată de scăderea populației?

Zilele trecute un expert al Băncii Mondiale a afirmat, în cadrul unui eveniment din Sibiu, că România a depășit anul trecut Slovacia la PIB-ul pe cap de locuitor și că, anul acesta, urmează să surclasăm și Ungaria. Afirmația continuă să circule neverificată și destul de multe voci au lansat, mai mult în glumă, ipoteza că majorarea PIB-ului pe cap de locuitor este rezultatul scăderii populației totale.

Un expert al Băncii Mondiale a afirmat recent că România a depășit Slovacia din punct de vedere al PIB-ul pe cap de locuitor în 2020 și că va surclasa și Ungaria în 2021. Afirmația făcută la Sibiu s-a viralizat și a fost preluată de majoritatea publicațiilor din presa economică și de către unii reprezentanți ai puterii centrale. Prea puțini s-au obosit să verifice dacă este vorba de PIB nominal sau la paritatea puterii de cumpărare. Discuția a alunecat rapid înspre o glumă amară, pe care am văzut-o repetată pe diverse canale de social media. În linii mari, conform glumei respective, PIB-ul pe cap de locuitor al României se majorează pe fondul scăderii rapide a populației totale. PIB-ul național se împarte la un număr tot mai scăzut de locuitori, fapt care duce la creșterea firească a celui mediu (pe cap de locuitor).

De ce scăderea populației are un impact marginal asupra PIB-ului per capita?

Poanta respectivă este parțial adevărată, dar cei care fac afirmații de genul acesta ignoră faptul că PIB-ul național este dinamic și formarea sa depinde de toți locuitorii țării. În această direcție, afirmația care circulă în social media ar putea fi invalidată cu trei argumente logice.

  • Scăderea populației are ca efect o reducere a forței de muncă disponibile (deci a veniturilor disponibile în gospodării) și a cererii totale de pe piață. Practic, efectul logic al scăderii populației ar trebui să fie reducerea Produsului Intern Brut și, doar tangențial, creșterea celui pe cap de locuitor. Cu excepția anului 2020, România a înregistrat creșteri economice constante, deci argumentul scăderii populației nu este unul valid.
  • Scăderea populației este distribuită uniform statistic. Când afirmăm că PIB-ul per cap de locuitor crește pentru că scade populația sugerăm implicit că mor doar cetățenii cu o productivitate redusă a muncii. Populația României este suficient de mare pentru ca o scădere a populației să respecte legea statistică a numerelor mari, deci, cu siguranță, persoanele decedate fac parte din toate categoriile sociale productive și neproductive. Chiar dacă în anumite perioade precum cea pandemică numărul de decese crește, productivitatea medie a muncii nu va cunoaște modificări semnificative.
  • Creșterea PIB-ului național, din ultimii zece ani, în contextul scăderii accelerate a populației, se explică printr-o creștere a productivității muncii și capitalului și o îmbunătățire a performanțelor economice.

Scăderea ar putea fi mai accentuată decât credem

Recensământul din 2022 (2021) ne-ar putea releva faptul că suntem cu 1-2 milioane de locuitori mai puțini decât credeam. Dacă este așa, am putea asista la o creștere rapidă a PIB-ului per capita.

În concluzie, creșterile PIB-ului pe cap de locuitor din ultimii ani sunt legate mai degrabă de dinamica PIB-ului național și de creșterea productivității muncii. PIB-ul național și cel pe cap de locuitor au crescut în contextul scăderii populației, fapt care ne sugerează că România a avut evoluții economice peste așteptări.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.