Taxarea companiilor reprezintă unul dintre pilonii principali ai politicii economice ai unui stat. Nivelul și modul de aplicare al impozitelor influențează deciziile de investiții, structura pieței muncii, competitivitatea firmelor și, implicit, ritmul de creștere economică. Acest lucru este valabil și pentru România. În România, fiscalitatea companiilor este un subiect constant de dezbatere publică, mai ales…Citește în continuareTaxarea companiilor în România
În noile planuri cadru pentru învățământul liceal, Economia a fost expulzată în clasa a XII-a, deci numărul total de ore s-a redus. În plus, în ultimul an de liceu, majoritatea elevilor se concentrează pe Bacalaureat și tratează cu dezinteres celelalte discipline. Citește în continuareEducația economică a fost abandonată de Guvern
Organizațiile patronale au reacționat în ultimele zile la modificările fiscale din cadrul ordonanței Trenuleț. Acestea și-au manifestat îngrijorarea că majorarea taxelor pe capital va determina creșterea ratei falimentelor. Reacția lor nu este greșită, dar evidențiază o problemă majoră a mediului antreprenorial românesc. Antreprenorul obișnuit își concentrează atenția pe taxele de capital și le ignoră pe cele pe muncă. Din punct de vedere al afacerilor, abordarea ar trebui să fie inversă.Citește în continuareModificările fiscale evidențiază problema antreprenoriatului românesc
Un editorial recent din presa economică șochează prin propunerea ca absolvenții din România să fie obligați să muncească un anumit număr de ani în țară. Prin aceasta ei ar urma să răsplătească firmele care au finanțat educația. Propunerea este una absurdă care ar presupune încălcarea mai multor drepturi și libertăți umane. Citește în continuarePresa economică are nostalgia comunismului
Antreprenorii români au o aversiune recunoscută față de asumarea de riscuri, fără ca aceasta să fie generată de un comportament prudențial. Respingerea riscurilor este cauzată mai degrabă de lipsa lor de încredere în asociații potențiali și în propria lor afacere. Un efect direct al acestei aversiuni este numărul relativ mic de IMM-uri din România.Citește în continuareAntreprenorul român – între prudență și riscuri
