Firmele ezită să-și restructureze personalul deși majoritatea economiilor sunt pe punctul să intre în recesiune. Rațional, managerii companiilor ar trebui să-și ajusteze dimensiunea personalului în funcție de evoluția cererii. Creșterea inflaționistă a prețurilor a redus consumul pentru cele mai multe bunuri și servicii și, în mod normal, ar fi trebuit să asistăm la concedieri în toate industriile. În mod surprinzător, acest lucru nu s-a întâmplat. Marile companii din tehnologie au început să-și restructureze personalul, dar fenomenul a rămas oarecum marginal. Rata șomajului este în continuare surprinzător de scăzută. Rezistența firmelor la restructurare are însă unele explicații.
Firmele au prea mulți angajați
Economia mondială a trecut printr-o criză a personalului care s-a încheiat abia acum câteva luni. În multe domenii, criza personalului a fost atât de gravă încât companiile au angajat noi salariați, de fiecare dată când au avut ocazia. Multe dintre acestea s-au lăsat purtate de val și au ajuns în situații de supra-angajare.
În ultimele luni, pe fondul înrăutățirii indicatorilor macroeconomici, a avut loc o reducere a cererii și a activității industriale. Firmele au reacțional la modificarea cererii prin reducerea producției. Acum, multe dintre ele au ajuns să opereze cu structuri supradimensionate de personal. Managerii știu că au prea mulți salariați, dar ezită să facă restructurări. În trecut, aceștia au făcut eforturi mari pentru a-și crește echipele și nu vor să renunțe la ele. Ei speră că piața își va reveni rapid și organizațiile lor vor putea să accelereze producția.
Plata salariaților devine problematică
Managerii știu că economia este într-o situație problematică. Cererea este scăzută și perspectivele pe termen scurt nu sunt deloc bune. Cu toate acestea, ei ezită să reducă structura de personal. În multe firme situația este atât de rea încât a crescut frecvența întârzierilor în plata salariilor. De asemenea, sunt tot mai dese situațiile în care angajații primesc prime sau părți din salarii în natură. De exemplu, aceștia primesc produse de la firma la care lucrează sau de la alte companii din grup. Această practică nu este însă una care poate funcționa pe termen mediu. Cei care își primesc o parte din salarii în natură își vor căuta alte locuri de muncă. Firmele vor eșua în tentativa de păstrare a structurii de personal.
Marele regret demonstrează că firmele nu mai caută angajați
Chiar dacă există o reticență în reducerea structurii de personal, criza forței de muncă s-a încheiat. Anul trecut economia a trecut prin fenomenul marii demisii. Firmele erau atât de disperate să găsească salariați noi, încât specialiștii își dădeau cu ușurință demisia și plecau la alți angajatori. Instabilitatea din acea perioadă îi face pe mulți manageri să fie foarte protectori cu echipele lor și să amâne concedierile.
Situația de pe piață s-a schimbat însă radical. Cum bine punctau unele publicații, marea demisie s-a transformat în marele regret. Unele firme mai fac angajări, dar nu în condițiile la care sperau candidații. Din această cauză, circa 25% dintre cei care și-au dat demisia în ultimul an regretă pasul făcut.
Companiile care acum 9-12 luni nu găseau angajați și-au blocat posturile. Cererea de bunuri și servicii a scăzut atât de mult pe fondul inflației, încât creșterea numărului de salariați a devenit un non-sens.
Restructurările nu pot fi amânate la nesfârșit
Firmele care ezită să-și restructureze personalul nu vor putea amâna acest lucru pe termen mediu și lung. Scăderea veniturilor operaționale și lipsa perspectivelor le va forța pe multe dintre ele să se reorganizeze. Mulți dintre salariații găsiți cu greu în timpul crizei de personal vor trebui lăsați să plece. Creșterea cheltuielilor operaționale îi va pune pe mulți patroni în situația alegerii între salvarea echipei și închiderea firmei. Cum fără firmă, păstrarea echipei nu are sens, alegerea este mai ușoară decât pare.
