INS trebuie să ajusteze coșul de consum pentru că rata inflației nu reflectă situația pe care o întâlnim în piață. Institutul Național de Statistică ne-a informat că rata anuală a inflației a fost de 5,9% în intervalul mai 2023 – aprilie 2024, în scădere față de 8,1% în intervalul mai 2022 – aprilie 2023. Știm însă faptul că rata inflației este un indicator cumulativ. Astfel, utilizând cele două valori putem calcula indicatorul pentru 24 de luni.
Rmi = (1,081*1,059 – 1) * 100 = (1,144779 – 1) * 100
Rmi ≈ 14,48%
Conform datelor publicate de INS, rata inflației pe 24 de luni, intervalul mai 2022 – aprilie 2024, a fost de 14,48%. La vederea acestei valori, trebuie să ne întrebăm dacă statisticienii INS frecventează alte magazine față de restul populației? Prețurile din supermarketuri au crescut mai mult în această perioadă, în multe cazuri au crescut cu 50-60% sau chiar 100%. Cum se explică această discrepanță între prețurile la raft și calculele INS? În principiu, problema este una legată de componența coșului de consum utilizată pentru calcule.
Problema coșului de consum
Discrepanța dintre rata inflației și prețurile reale este dată de componența și ponderea diferitelor bunuri în coșul mediu de consum. Este evident că acest coș conține o pondere ridicată cu bunuri și servicii care au prețuri rigide și permit obținerea unor valori scăzute ale ratei inflației. Cum experiențele românilor nu par să fie mulate pe acest coș, ar fi necesar ca Institutul Național de Statistică să îl revizuiască. Componența coșului ar trebui actualizată pentru a reflecta mai bine realitatea și obiceiurile de consum ale românilor.
O parte din rigiditatea ratei inflației se explică prin plafonarea prețurilor la electricitate și gaz metan. Acestea au o pondere ridicată în coșul de consum și cum în ultimii doi ani au fost plafonate, au contribuit la coborârea ratei. De asemenea, în perioadele cu inflație ridicată, scade cererea pentru îmbrăcăminte, încălțăminte și mobilier, fapt care contribuie la plafonarea prețurilor acestor itemi. Ponderea lor în coșul de consum însă nu s-a modificat proporțional. Scăderea cererii pentru aceste produse duce la o neconcordanță între coșul de bază și consumul real.
