Luna de miere a economiei s-a terminat în stradă, în timpul grevei din învățământ. Manifestațiile au avut un efect de contagiune care s-a răspândit cu rapiditate către celelalte categorii de bugetari. Guvernul a cedat în fața presiunii și a oferit majorări salariale consistente. Aceste creșteri salariale vin în contextul în care bugetul avea deja probleme încă din primul trimestru, deficitul fiind comparabil cu cel din anul pandemiei. Momentan, guvernanții sunt ocupați cu schimbarea guvernului, dar partea a doua a anului se anunță extrem de dificilă.
Guvernul României trebuie să identifice cu rapiditate surse suplimentare de venituri pentru a putea susține cheltuielile bugetare. Într-o lume normală, guvernanții ar fi început o reformă profundă a aparatului de stat, pentru a ajusta mărimea personalului. Din păcate, în România nu există politicieni curajoși și ne așteaptă noi majorări de taxe și impozite. Așteptăm cu interes rectificarea bugetară din august, când va deveni evidentă situația delicată în care ne aflăm.
România va continua să se împrumute
România a depășit din primul trimestru al anului 2023 deficitul planificat în legea bugetului. Contractarea de noi împrumuturi era deja problematică în luna mai, pentru că ne împingea într-o zonă de deficit excesiv. Ultimele majorări salariale ale bugetarilor au complicat și mai mult existența Guvernului. Politicienii trebuie să găsească bani, dar aceștia au devenit extrem de scumpi. România nu are un rating de țară foarte bun și se împrumută relativ scump de pe piețele internaționale. Banca Central Europeană va continua să majoreze dobânda cheie, deci banii externi vor continua să se scumpească. În plus, în noul context, există un oarecare risc ca România să fie retrogradată la categoria junk de agențiile de rating. Suntem salvați de apartenența la Uniunea Europeană care face ca riscul să fie unul moderat.
Alternativa ar fi ca statul să se împrumute de pe piața internă, printr-un nou program Fidelis. Din păcate, ultimul program de acest gen a fost un eșec, populația nefiind interesată de titlurile de stat. La începutul anului BNR a cumpărat aceste titluri, a salvat programul și a injectat bani pe piață. Această strategie nu poate funcționa la nesfârșit, deoarece masa monetară suplimentară alimentează inflația.
Statul poate crește Taxa pe Valoare Adăugată
Pe fondul dezastrului din buget, au crescut exponențial șansele ca Guvernul să apeleze din nou la una dintre cele mai neinspirate măsuri fiscale, majorarea taxei pe valoare adăugată. Momentan se vorbește despre o majorare de 2%, dar la cum se prezintă bugetul trebuie să ne așteptăm la una de 4-5%. De asemenea, ne putem aștepta la schimbarea încadrării pentru unele produse, de la cote reduse de TVA la unele superioare.
Soluția este una atractivă pentru politicieni. Aceștia aplică noul TVA la volumul de produse și servicii vândut în ultimul an și fac calcule optimiste. În practică, situația nu este la fel de roz. Noul nivel al TVA-ului va genera o serie de probleme în economie.
(1) Majorarea TVA va determina creșterea imediată a prețurilor și a ratei inflației. Puterea de cumpărare își va accentua degradarea.
(2) Consumul din economie a scăzut deja în mod considerabil. Creșterea TVA va accentua declinul cererii pentru majoritatea produselor și serviciilor. Va avea loc o scădere a vânzărilor, deci și a taxelor pe care le plătesc firmele către stat. Altfel spus, se vor reduce alte venituri bugetare.
(3) Presiunea suplimentară pe puterea de cumpărare a populației și, indirect, pe firme va accentua problemele economice ale României. Statisticienii au făcut minuni pentru ca România să nu intre în recesiune, dar acest lucru nu va mai putea fi evitat.
Guvernul poate majora alte taxe
Guvernul are la dispoziție și alte metode prin care ar putea să-și majoreze încasările la buget. Acestea presupun taxări directe și prezintă riscuri electorale mai mari. De exemplu, o măsură logică ar fi eliminarea excepțiilor fiscale, de care se bucură programatorii, constructorii și cercetătorii. Creșterea încasărilor la buget ar fi imediată, dar cum există riscul pierderii de voturi, prin nemulțumirea unor categorii profesionale, măsura nu va fi aplicată prea curând.
De asemenea, ar putea fi crescute impozitele pe proprietate. Acestea sunt la niveluri extrem de scăzute față de alte țări, deși prețurile proprietăților au ajuns la valori comparabile. O măsură de acest gen ar determina mulți proprietari să scoată la vânzare imobilele nefolosite. Ar avea loc o dinamizare a pieței și o creștere a ofertei care ar determina scăderea prețurilor. Vânzarea proprietăților nefolosite ne-ar permite să ne formăm și o imagine realistă a pieței imobiliare. Cum politicienii tind să aibă mai multe proprietăți, este puțin probabil să vedem majorări semnificative ale acestor taxe.
O altă măsură, despre care am mai scris, constă în impunerea unei taxe de 1% pe cifrele de afaceri de peste 100 de milioane de euro. Măsura este una extrem de riscantă pentru că va determina companiile externe să se spargă în mai multe firme distincte, cu cifre de afaceri de sub 100 de milioane de euro, sau să părăsească țara.
Indiferent de măsurile pe care le va lua, piața va deconta distracția bugetară din ultimii ani. Trebuie să ne așteptăm la o înrăutățire a condițiilor economice și la pierderea puterii de cumpărare a leului.
