Ministrul Finanțelor s-a plâns public că nu poate reduce inflația cu o baghetă magică, dar acesta are suficiente instrumente pentru a îmbunătăți situația indicatorului. Cele mai bune instrumente de combatere a ratei inflației sunt la Banca Națională a României, dar nu putem să învinovățim instituția pentru inflația din prezent. Este clar că BNR a avut o politică monetară expansivă și inflaționistă în favoarea statului.
Guvernul cheltuiește prea mulți bani și nu reușește să adopte o politică fiscală responsabilă. An după an, bugetele naționale sunt construite pe valori nerealiste și închise pe deficit. Toți acei bani pe care statul îi împrumută și îi varsă pe piață contribuie la creșterea ratei inflației. Acești bani sunt ieftini, pentru că statul se împrumută cu dobânzi sub prețul normal al pieței. Chiar și în prezent, în contextul unei inflații de peste 16%, dobânda de referință a BNR este de 6,75%. Altfel spus, cei care se împrumută în prezent o fac cu o dobândă real negativă care se duce în -10%.
Există o legătură între cheltuielile publice și rata inflației care este greu de contestat. Guvernul poate să-și asigure finanțarea cheltuielilor publice din încasări (taxe, impozite, accize, alte venituri) sau din împrumuturi. România se confruntă cu o problemă veche, faptul că nu reușește să colecteze suficienți bani la buget. Astfel că Guvernul se împrumută constant de pe piață pentru a acoperi deficitul. În ultimii 10 ani, expansiunea agresivă a statului nu ar fi fost posibilă fără exploatarea banilor ieftini, o sursă recunoscută a inflației.
Reducerea cantității de monedă de pe piață ar scumpi banii, ar majora dobânzile și ar determina reducerea ratei inflației. Guvernul are instrumente necesare pentru a reuși acest lucru.
Reducerea cheltuielilor bugetare
În administrația publică ar fi trebuit să existe o preocupare constantă pentru reducerea cheltuielilor bugetare. Cât timp România închide bugetul pe deficit și se finanțează prin împrumuturi, inflația va fi o problemă asociată. Aici există și o oarecare ipocrizie a Guvernului. Inflația îi permite să scadă cheltuielile bugetare reale fără să-și asume public o măsură de acest gen. De exemplu, salariile angajaților la stat sunt măcinate de rata inflației și, în timp ce unii caută baghete magice, ponderea cheltuielilor bugetare în PIB este redusă prin pierderea valorii banilor.
Restructurarea aparatului birocratic
În cadrul precedentului Guvern începuse o amplă activitate de evaluare a structurii de personal. Se pregătea o ajustare a aparatului birocratic care ar fi permis reducerea cheltuielilor asociate (salariale, administrative etc.). De la instalarea actualului Guvern nu se mai aude nimic despre reforma aparatului administrativ. În plus, se pare că acest aparat este într-o creștere continuă, expansiunea nefiind oprită nici măcar de înghețarea angajărilor la stat. Este cel puțin ciudat să ne plângem că inflația este de neoprit, când noi angajăm oameni pe care îi plătim din credite.
Guvernul poate recomanda BNR o politică monetară mai strictă
Guvernul României nu are voie să interfereze în politica BNR, dar nimeni nu-l poate opri să facă recomandări în această direcție. A făcut-o în trecut și probabil o va face și în viitor. Banca Națională a României nu ar avea motive să se opună abordării unei politici monetare raționale și stricte. Misiunea instituției ar fi mult mai ușoară în acest caz. O politică monetară restrictivă ar însemna mai puțini bani ieftini pe piață și reducerea presiunilor inflaționiste.
Nu este un secret că principalul beneficiar al politicii banilor ieftini este statul. Este greu de crezut că acesta va face recomandări care să contravină intereselor sale.
Reducerea prețurilor se obține rapid prin micșorarea taxelor
Acum câțiva ani, când guvernul Ponta a redus taxa pe valoare adăugată, leul a trecut printr-o scurtă perioadă deflaționistă. În 2015 și 2016, conform INS, economia României a avut o rată a deflației de -0,6%, respectiv -1,5%. Trebuie să remarcăm faptul că în acea perioadă deflaționistă, economia a primit impulsul care a stat la baza următorilor 7-8 ani de creștere economică. Este ușor de înțeles de ce. Deflația permite creșterea veniturilor reale și dă un impuls sănătos consumului.
Ministerul Finanțelor împreună cu Guvernul României au la îndemână instrumentele fiscale pentru a reduce rata inflației. Dacă aceștia ar opta pentru reducerea taxelor, efectul s-ar simți cu rapiditate în prețuri. Desigur, pentru a-și permite reducerea taxelor, Guvernul ar fi obligat să restrângă cheltuielile bugetare.
