Munca remote poate îmbunătăți rata natalității din România deoarece un program flexibil le-ar permite tinerilor să devină părinți. Această rată este atât de scăzută încât prognozele pe termen mediu și lung prevăd o scădere a populației cu câteva milioane de locuitori. Populația scade pe cale naturală, fără să mai ținem cont și de emigrație, cu circa 70.000 de locuitori pe an. Explicația principală pentru rata extrem de scăzută este economică. Creșterea unui copil este mai costisitoare decât acum 10 sau 20 de ani și, în plus, pe fondul majorării veniturilor salariale, costul de oportunitate al renunțării la muncă este extrem de ridicat. Statul nu are cum să controleze costul creșterii copiilor dar poate forța scăderea costului de oportunitate.
Părinții în concediu de creștere a copilului nu au dreptul să muncească
Adoptarea pe scară largă a muncii remote și flexibilizarea legislației muncii ar putea impulsiona rata natalității din România. Ar fi suficient ca statul să flexibilizeze legislația muncii și să le permită părinților aflați în concedii de creștere a copiilor să beneficieze de indemnizațiile specifice și dacă se întorc mai repede în activitate. Ar trebui deci să fie permisă păstrarea indemnizației măcar pentru contractele remote cu normă parțială.
În prezent, păstrarea indemnizației nu este posibilă pentru părinții care își doresc să lucreze. Legislația actuală prevede că părintele care se întoarce mai repede în activitate, cu cel puțin 60 de zile înainte de finalizarea celor doi ani de concediu de creștere a copilului, beneficiază de un stimulent lunar de inserție de 50% din valoarea indemnizației. O sumă de bani care este derizorie pentru salariații bine remunerați. O flexibilizare a legislației actuale, în sensul permiterii combinării indemnizației de creștere a copilului cu contractele cu normă parțială, ar facilita majorarea numărului de salariați și ar îmbunătăți colectarea de taxe și contribuții sociale de către autoritățile publice. În plus, salariații ar putea să rămână conectați la domeniul lor și și-ar continua progresul în carieră, pentru că nu ar mai avea pauze așa de mari în activitate și productivitatea lor nu ar mai suferi la fel de mult.
Veniturile părinților sunt afectate pe termen lung
Veniturile părinților sunt afectate semnificativ de intrarea în concediul de creștere al copilului. Chiar dacă părintele care decide să intre în concediu va beneficia de o indemnizație egală cu 85% din media ultimelor 12 luni a veniturilor nete asimilate salariilor (deci fără prime de Crăciun, Paști, vouchere de vacanță sau de hrană), scăderea reală este mai mare.
Piața este atât de dinamică încât și după câteva luni de pauză candidații sunt obligați să-și ajusteze așteptările salariale. 85% din media veniturilor nete pare o sumă atractivă, dar de fapt pierderea este mai mare de 15%. Analiza trebuie să țină cont de pauza în carieră., deci de pierderea avansărilor și măririlor salariale. În primul rând, părintele pierde șansa să avanseze și să obțină creșteri salariale. În al doilea rând, după doi ani de concecdiu, acesta se va întoarce greu pe poziția deținută inițial sau pe una echivalentă. În plus, începând cu perioada sarcinii, multe firme abuzează de poziția lor și nu le mai majorează salariile angajatelor. Angajatorii știu că salariatele nu vor risca schimbarea locului de muncă înainte de concediul de maternitate. Practic, are loc o exploare a scăderii mobilității lor pe piață.
Munca remote poate îmbunătăți rata natalității din România
Mulți părinți în concedii de creștere a copiilor ar accepta reducerea indemnizației dacă ar putea lucra cu normă parțială. De exemplu, părinții care se întorc la muncă ar putea beneficia de 65-75% din indemnizația și nu de 85%. Cu salariul pentru norma parțială aceștia ar putea câștiga suficient de bine pentru a-și asigura un nivel mulțumitor al veniturilor. Statul ar câștiga pentru că ar plăti indemnizații reduse și pentru că ar încasa taxe și contribuții aferente salariilor.
Posibilitatea de a muncii și de a încasa parțial indemnizația i-ar încuraja pe mulți să se întoarcă în câmpul muncii. Astfel ar putea să-și păstreze veniturile la un nivel apropiat de standardul lor de viață. O jumătate de normă remote ar putea fi realizată pe parcursul întregii zile, în pauzele de supraveghere a copilului.
Rata natalității din România nu permite înlocuirea populației și, în plus, legislația îi descurajează pe tineri să devină părinți. În plus, aceeași țară se află într-o criză permanentă a forței de muncă. În România pensionarii pot să-și combine pensia cu salariul, dar părinții în concedii de creștere a copiilor nu au dreptul. Mulți ar putea munci și ar scădea presiunes pe bugetul public pentru că ar contribui la creșterea încasărilor statului.
