Noul salariu minim stimulează inflația

Noul salariu minim din România nu rezolvă problemele macroeconomice, dar stimulează inflația la valori record. Pentru firme, creșterea de la 2550 la 3000 de lei reprezintă o majorare a costurilor salariale cu aproape 18%. Procentual, aceasta este dublă față de cele din anii în care economia funcționa și rata inflației avea valori rezonabile.

Guvernul României încearcă să compenseze pierderea puterii de cumpărare și să evite mișcările sociale de protest, dar soluția aleasă nu este cea mai bună. Majorarea cu 18% a salariilor minime are capacitatea să alimenteze detonarea crizei. Dintre efectele previzibile putem menționa:

Creșterea costurilor pentru firme și transferul în prețuri

Marea majoritate a firmelor nu au capacitatea să opereze creșteri salariale atât de ample. Majorările de prețuri din ultimii ani nu s-au reflectat obligatoriu în marjele lor de profit. De fapt, dacă ar fi putut să-și controleze costurile, multe firme ar fi oferit produse la prețuri mai scăzute și și-ar fi majorat cotele de piață.

Evident, sporul salarial va însemna creșterea costurilor pentru firme, care vor fi forțate să caute noi moduri de optimizare a acestora. Unele firme vor încerca să-și crească nivelul de automatizare, dar pentru marea majoritate singura soluție va fi creșterea prețurilor.

BNR va reacționa la creșterea inflației

Creșterea bruscă a prețurilor va fi reflectată rapid în rata inflației și BNR va trebui să acționeze în consecință. Ne putem aștepta ca la ședințele de politică monetară din ianuarie și februarie 2023, BNR să acționeze cu fermitate. Este de așteptat ca politica monetară restrictivă a BNR să continue. Ne putem aștepta ca la primele ședințe din 2023, BNR să majoreze dobânda de referință cu câte 0,75%.

Aceste majorări vor fi încorporate în valorile Robor și IRCC, ceea ce va determina scumpirea creditelor și agravarea situației financiare a debitorilor.

Scăderea puterii de cumpărare

Angajatorii trebuie să plătească salarii la noile niveluri începând cu 1 ianuarie 2023. Este de așteptat ca aceștia să majoreze prețurile chiar din ianuarie. Acest lucru va duce la pierderea rapidă a puterii de cumpărare câștigate în urma stabilirii noului prag salarial. Până la finalul primului trimestru al anului, cei mai mult salariați vor constata că nu-și pot cumpăra mai multe produse cu noile salarii. Astfel, dacă în primele luni ale anului am putea asista la o creștere a vânzărilor, aceasta va fi anulată de pierderea puterii de cumpărare.

Reducerea forței de muncă din firme

Ca urmare a creșterii costurilor și a scăderii vânzărilor firmele vor fi nevoite să-și reducă forța de muncă. Pe măsură ce efectele macroeconomice se vor amplifica, firmele vor accelera reducerea structurii de personal. La nivelul economiei, puterea totală de cumpărare va scădea și vânzările se vor prăbuși. În contextul costurilor sufocante, foarte multe IMM-uri se vor închide.

Ce s-ar fi întâmplat în lipsa intervenției statului?

Desigur, ne putem întreba cum ar fi evoluat economia în lipsa acestei intervenții agresive a statului. Trebuie să înțelegem că majorarea salariului minim brut este pentru firme un cost, dar poate fi și o salvare, deoarece aceste venituri se întorc în consum. Altfel spus, creșterea veniturilor populației se poate transforma în cerere pentru firmele de pe piață.

Puterea de cumpărare pierdută pe parcursul anului 2022 a avut ca efect reducerea cererii și a apropiat firmele ineficiente de faliment. Pe fondul scăderii cererii, multe dintre aceste companii ineficiente ar fi falimentat în lunile următoare. Acest lucru ar fi permis o reașezare a economiei și o relansare a ei pe fundamente mai sănătoase. Desigur, pentru guvern această alternativă ar fi fost una cu costuri politice ridicate.