Pofta de mici confirmă criza economică și scăderea puterii de cumpărare a românilor. Dacă am citi comunicatul Asociației Române a Cărnii, făcând abstracție de contextul economic, ar trebui să ne bucurăm. Am putea considera că această creștere a cererii indică faptul că românii au început să redescopere plăcerile simple ale vieții. În realitate, situația este diferită.
Creșterea cererii pentru mici este mai degrabă un efect Lipstick, adaptat la specificul României. Pe fondul inflației persistente, puterea de cumpărare a românilor a scăzut atât de mult, în ultimul an, încât mulți au fost forțați să-și schimbe comportamentul de consum. Aceștia au renunțat la city break-urile în afara țării, la vacanțele la mare și la munte sau la ieșirile costisitoare în restaurante pentru a-și reduce cheltuielile. Poate că unii își permit încă diverse extravaganțe, dar au adoptat un comportament prudențial și își țin cheltuielile sub control.
Creșterea cererii pentru carne de mici este o variantă autohtonă a efectului Lipstik. Conform teoriei efectului Lipstick, în perioadele economice dificile indivizii se răsfață cu mici recompense. De exemplu, femeile care își ajustează cheltuielile vor cumpăra în continuare rujuri de calitate. Practic, efectul Lipstick se referă la o mică investiție pentru păstrarea stimei de sine.
În acest an, cererea pentru carne de mici a românilor a explodat. O creștere cu 30% este surprinzătoare pentru o piață matură. Există însă explicații economice pentru acest fenomen. Românii care în alți ani investeau semnificativ în petrecerea zilei de 1 mai au ales acum să se răsfețe în limitele unui buget de austeritate. Pentru mulți, cea mai bună soluție pentru un 1 mai cumpătat a fost să încingă grătarele.
Expansiunea cererii nu reflectă creșterea organică a industriei cărnii. Românii nu au redescoperit virtuțile ascunse ale grătarului. Ei au încercat să salveze semnificația zilei de 1 mai în condiții de restricții bugetare.
