Războiul salvează băncile centrale pentru că le oferă acestora vinovatul perfect pentru situația dezastroasă în care se află economiile lumii. Până pe 24 februarie 2022, data atacului asupra Ucrainei, marile bănci centrale ale lumii, precum Fed și BCE, erau într-o situație ingrată. După doi ani de zile, în care ne livraseră narativul inflației tranzitorii, acestea începuseră, cu timiditate, să adopte măsuri pentru restrângerea masei monetare.
Încă de la finalul anului 2021, Fed și BCE au început să facă afirmații legate de necesitatea intervenției împotriva inflației. Această rată se dovedea persistentă și nu tranzitorie. Majorarea continuă a ratei inflației a năruit narativul folosit de băncile centrale și le-a obligat să acționeze pentru combaterea acesteia. Băncile au început să reducă ritmul expansiunii cantitative (quantitative easing) a ofertei de bani și, pentru 2022, aveau în plan creșteri ale ratei dobânzii de referință. Dar aceste instituții erau blocate în fața unei decizii problematice, fiind obligate să aleagă între inflație și recesiune. Inflația poate fi combătută doar prin măsuri extrem de dure, renunțarea la expansiunea cantitativă a masei monetare și creșterea ratei dobânzii de referință. Cu alte cuvinte, reducerea inflației poate fi obținută doar prin restrângerea masei monetare.
De ce ar duce restrângerea masei monetare la recesiune? Economia planetei este bolnavă de la începutul pandemiei, dar infuzia cu bani ieftini a creat senzația că performează. Extrem de multe afaceri nu sunt cu adevărat funcționale și probabil ar falimenta imediat ce costul capitalului ar crește. Tăierea accesului la capital ieftin ar determina creșterea exponențială a ratei falimentelor și ar împinge majoritatea economiilor în recesiune. De peste un an, dilema băncilor centrale este recesiune sau inflație.
Politica monetară din ultimii doi ani nu mai produce efecte
Încă din 2020 situația economică a început să se agraveze cu rapiditate și era evident faptul că destrăbălarea economică se apropie de final. Acum, că războiul a mutat centrul atenției, băncile centrale au scăpat de responsabilitatea politicilor anterioare. Practic, războiul salvează băncile centrale de responsabilitatea politicilor deficitare din ultimii ani. Nu mai contează că acestea au inundat piețele cu bani ieftini și au dezechilibrat piața. Am și uitat faptul că în februarie 2022 economia mondială era într-o situație extrem de grea și se pregătea pentru o recesiune extrem de dură.
Conform discursului public, toate majorările de prețuri recente, precum și cele viitoare, sunt determinate de războiul din Ucraina. Această conflagrație este acum responsabilă pentru toate relele din economia mondială. Deschideți orice publicație economică și căutați un articol în care creșterea prețurilor, problemele de aprovizionare sau inflația să nu fie explicate prin prisma războiului. Dacă îl găsiți, să-l prețuiți ca pe o Rara Avis.
Criza prelungită se suprapune cu războiul
Adevărul este că economia era deja într-o stare de criză pe 24 februarie 2022. Marea majoritate a indicatorilor economici arătau tot mai rău și până și economiștii optimiști vorbeau de perspectiva recesiunii. Această criză se suprapune acum cu războiul și este amplificată de către acesta, dar nu este generată de el. Ne confruntam deja cu probleme economice majore și situația se agrava cu rapiditate. Pentru cei afectați de degradarea economică era dificil însă să înțeleagă a cui este responsabilitatea.
Războiul este mai ușor de explicat poporului ca expansiunea cantitativă. Faptul că o bancă centrală emite monedă suplimentară, cumpără obligațiuni sau reduce dobânda de referință nu le spune multe celor neavizați economic, chiar dacă efectele măsurilor sunt extrem de puternice. Războiul, în schimb, are efecte vizibile. Blocarea fluxurilor de import și export, distrugerea activității economice din țara agresată, dezvoltarea fluxurilor umanitare au toate efecte extrem de palpabile. Poziționarea conflictului în Europa accentuează percepția responsabilității crizei. Informația se propagă mult mai repede de aici, față de conflictele din zone deșertice.
Războiul salvează keynesismul iresponsabil
O creștere economică sănătoasă se bazează pe acumularea de capital. Keynesismul, care propune stimularea cererii prin inflație, este nociv și nu există situații în care să nu ducă la eșecuri ale piețelor. Expansiunea cantitativă a fost o politică abuzată în ultimii doi ani și părea că eșecul măsurilor va determina renunțarea la acest tip de politică, măcar pentru o perioadă de timp. Din păcate, scuza războiului le dă Băncilor Centrale posibilitatea să se spele pe mâini. Responsabilitatea crizei generată de distracția cu bani ieftini a fost deja atribuită războiului, fapt care va reseta „prestigiul” finanțiștilor. Încă nu putem estima cât va dura conflictul, se vorbește de perioade de la câteva luni la ani. Suntem însă convinși că, la scurt timp după finalizarea războiului, Băncile Centrale vor aborda din nou comportamente iresponsabile. Inevitabil, acestea vor duce la degradarea sistemelor economice.
Războiul salvează băncile centrale
Băncile Centrale ale lumii au primit o șansă nesperată în urma începerii războiului din Ucraina. Această țară este poziționată la granița Uniunii Europene și unul dintre exportatorii majori de cereale și metale rare. Distrugerea economiei ucrainene și sancționarea statului agresor au pus economia lumii într-o situație dificilă. Vor urma luni și ani cu dificultăți economice asociate acestui conflict. În plus, Băncile Centrale vor atribui războiului responsabilitatea eșecului politicilor de natură keynesiană. Aceste instituții vor renaște din cenușa conflictului pure și nevinovate.
