Retragerea statului din economie va aduce și agrava criza economică. În ultimii ani, Statul Român a fost un jucător agresiv pe piață și a distorsionat modul de distribuire al resurselor. Pe măsură ce cheltuielile bugetare se vor reduce, cererea din economie se va prăbuși. Retragerea statului din economie este necesară, dar acesta are un rol atât de mare încât procesul va fi unul extrem de dureros.
În ultimele săptămâni, am asistat la discuții nesfârșite despre creșterea TVA-ului și efectul pe care această măsură îl va avea asupra economiei. Majorările de TVA de la 9% la 19% (+9,17% în prețul final) sau de la 19% la 21% (+1,68% în prețul bunurilor) nu vor ava impactul negativ prognozat de nenumărații experți în Macroeconomie. În ultimii cinci ani, prețurile la bunuri și servicii au crescut atât de mult și de des încât majorările cu 1,68% sau 9,17% nu vor șoca prea mulți clienți. Desigur, majorările vor genera o ușoară reducere a cererii, dar impactul nu va fi atât de sumbru pe cum îl descriu analiștii.
Economia va suferi mai mult în urma reducerii cheltuielilor bugetare. Statul pompează atât de mulți bani în economie, încât există riscul să asistăm la o prăbușire a cererii și la o intrare într-o recesiune prelungită.
Măsuri cu impact în nivelul cererii
Economia va resimți puternic reducerea rolului de jucător al statului. Dintre măsurile cu impact direct asupra cererii din economie, putem menționa:
- Reducerea numărului de bugetari din sistemul central cu 20%. În principiu, aceștia și-ar putea găsi locuri de muncă pe piață, dar procesul ar putea dura luni sau ani de zile. Restructurarea va avea un impact direct asupra cererii agregate.
- Eliminarea primelor de carieră. Anul acesta, peste 300 de mii de profesori nu vor mai beneficia de prima de carieră de 1500 de lei (circa 300 euro). Cererea pe piața produselor electronice se va reduce cu până la 100 de milioane de euro. Nu toți vor renunța la cumpărături, dar le vor realiza prin abandonarea altor achiziții. De exemplu, achiziționarea unui laptop nou va presupune amânarea înlocuirii combinei frigorifice.
- Blocarea programului Rabla. Chiar dacă oficial programul nu este întrerupt, în momentul acesta nu se fac plăți. Efectele se văd deja pe piața auto. În luna mai, vânzările de autoturisme noi au cunoscut un recul în România. Dacă amânarea programului va continua, piața va închide anul în scădere.
- Modificarea modului în care se acordă tichetele de vacanță. Programul a fost modificat semnificativ. Au apărut limite superioare de venituri pentru beneficiari, valoarea tichetelor a scăzut și contribuțiile beneficiarilor au crescut. Acestea nu mai sunt atractive și foarte mulți beneficiari potențiali au refuzat să le primească. Evident, cvasi-dispariția tichetelor are un efect brutal asupra pieței turismului.
- Modificarea sistemului de burse educaționale. Dacă este adevărat că statul vira un miliard de euro pe an în burse pentru elevi și studenți, reducerea cuantumului va avea un impact direct în cererea de pe piață. Probabil cererea agregată se va reduce cu câteva sute de milioane de euro.
- Închiderea șantierelor de lucrări publice care nu sunt prioritare. În această zonă urmează să vedem un efect în cascadă. Zeci de mii de angajați din construcții vor intra în șomaj tehnic, furnizorii își vor diminua vânzările, afacerile complementare se vor restrânge etc. În funcție de numărul proiectelor suspendate și de valoarea lor, ne putem aștepta la un impact economic de ordinul miliardelor de euro.
- etc.
Clarificări
Textul de mai sus poate induce ideea că regretăm reducerea rolului statului de jucător în economie. Nimic mai fals. Statul nu ar fi trebuit să interfereze într-o asemenea măsură cu piața liberă. Acțiunile sale au determinat o distribuire ineficientă a resurselor în economie și efectele vor fi de durată. Economia ar fi fost mai rezilientă dacă resursele ar fi fost distribuite pe piață în mod liber. De exemplu, capitalul care a fost direcționat spre HoReCa, prin tichetele de vacanță, ar fi putut ajunge pe piață în industrii cu potențial mai mare. Statul a favorizat formarea unei industrii a ospitalității care este dependentă de clienții captivi. Eliminarea voucherelor reprezintă o eliberare a clienților, dar aceștia sunt greu de convins să aleagă turismul românesc.
Situația este agravată de faptul că statul a intervenit în alocarea resurselor într-o perioadă de boom. În această fază a ciclului economic, industriile beneficiare s-ar fi descurcat și fără ajutoare de stat. În plus, ar fi rămas mai multe resurse în piață pentru dezvoltarea altor sectoare economice.
Este important să înțelegem faptul că într-o economie banii circulă. Închiderea robinetelor pentru reducerea risipei bugetare va sugruma fluxurile comerciale din aval. Am analizat sumar efectele directe ale reducerilor de cheltuieli, dar ele au implicații indirecte care vor fi resimțite în întreaga economie.
Șocul prin care vom trece ar trebui să reprezinte o lecție. Și ar trebui să învățăm din ea pentru ca următoarele guverne să nu alunece iar în capcana populismului.
