România nu înseamnă doar IT, deși așa pare când ne uităm la programele de finanțare existente. Ar părea că țara a ajuns la un nivel de dezvoltare mulțumitor și că acum mai rămâne doar să dezvoltăm tehnologia informațiilor. Astfel, dacă ne uităm pe liniile de finanțare pentru afaceri, anunțate pentru 2025, constatăm că grosul banilor europeni se va duce, din nou, în proiecte din industria IT.
Da, este adevărat că în lumea contemporană nu se mai poate mișca nimic fără informaticieni, dar este clar că experții care elaborează aceste programe nu trăiesc în România, cel puțin nu în aia reală. În România celor mulți, există o înfiorătoare penurie de meseriași. Orice proprietar de apartament s-a confruntat cu provocarea găsirii unui electrician sau instalator bun. Despre prețurile la care au ajuns renovările de apartamente nici nu mai are rost să vorbim.
Economic explicația este simplă. Pe aceste piețe, există o penurie a ofertei. Cererea este prea mare pentru a fi acoperită de firmele și meseriașii existenți. Situația este asemănătoare în multe alte domenii. Aproape toate domeniile care înregistrează deficite de ofertă sunt ignorate de autoritățile din România.
România a pariat greșit pe IT
Pariul pe IT al României este unul deja istoric. Încă de la crearea facilităților fiscale din 2003 se poate vorbi despre o favorizare a industriei. Ulterior, o mare parte din liniile de finanțare au discriminat în favoarea acestei industrii. Frecvent, doar firmele din IT puteau obține punctaj maxim pe aceste linii de finanțare.
Problema este că au trecut circa 22 de ani de favorizare a industriei și nu putem spune că strategia a funcționat. Da, aceasta a ajuns la circa 6% din PIB și a apărut o categorie de super salariați care își aduc aportul la consumul din România. Problema este că nu au fost atinse obiectivele politicilor publice. Produsele software autohtone sunt puține și circa 95% dintre programatorii români lucrează în outsourcing. Dacă ne-am ghida doar după acești doi indicatori am putea chiar afirma că politicile publice au eșuat.
România ar trebui să încurajeze start-up-urile fără discriminare
Tehnologia Informațiilor este importantă și nu trebuie să dispară dintre preocupările Guvernanților, dar acest lucru ar trebui să se realizeze fără discriminare. Este foarte bine că s-a renunțat la facilitățile fiscale din IT pentru că acestea funcționau ca subvenții pentru multinaționale.
Totuși, statul ar trebui să creeze un program de sprijinire al start-up-urilor. Acesta ar trebui să vizeze firmele din toate domeniile de activitate, fără discriminare pe bază de CAEN.
Astfel, noii antreprenori ar putea beneficia de un regim fiscal preferențial în primii 3-5 ani de activitate a firmei. Aici am putea include o reducere a taxelor de muncă pentru primii 2-3 angajați, linii de creditare cu condiții favorabile, programe de mentorat etc.
Programul nu ar trebui însă să fie un instrument pe care să-l utilizeze antreprenorii existenți pentru optimizare fiscală. Am văzut acest fenomen la primele ediții ale programului Start-up Nation, când antreprenori existenți au înregistrat firme pe diverse rude și și-au mutat parțial activitatea. Pentru a combate acest fenomen, statul ar putea impune condiții precum obligația reinvestirii a 80-90% din profit.
Interesul Statului nu ar trebui să fie unul al unor indicatori de moment, ci apariția unor agenți economici sănătoși cu grad ridicat de conformare fiscală.
Ideal ar fi să vedem dezvoltându-se firme sănătoase în toate domeniile de activitate. Ar fi normal să le dăm tuturor șansa să se dezvolte, pentru că nu putem trăi doar cu aplicații IT.
Un răspuns la “România nu înseamnă doar IT”
Domnule Gabriel, problema dvs este ca nu intelegeti prea bine cu ce se mananca IT-ul. Este al n-lea articol de gen pe care il scrieti. IT NU inseamna numai dezvoltare de soft pentru vanzare (desi exista astfel de firme si in Romania) – produsele alea IT „cumparate de afara” de care vorbiti trebuie folosite si integrate in fiecare companie romaneasca in parte. Fiecare companie mare are nevoie de un departament propriu de dezvoltatori care sa personalizeze produsele achizitionate in cadrul firmei dupa cerintele din business si o carca de alti specialisti IT pentru administrare (aplicatiile in sine, infrastructura din spate pe care functioneaza aceste aplicatii – servere, baze de date, cloud, etc). E vorba de dezvoltari software pentru uz intern care se fac si aici s-au dus o buna parte din facilitatile oferite de guvern pana acum, pentru ca ele au contribuit la digitalizarea economiei, fie ca vorbim de firme de telecom, banci, producatori de bunuri finite, etc. Altfel Romania ar fi avut un alt nivel de digitalizare, poate la nivel cu tari de lumea a 3-a. Credeti ca aplicatia aia banala de internet banking pe care o folositi s-a facut si merge singura de la sine? Factura pe care o primiti de la providerul de internet si telefonie mobila – o scrie si o calculeaza in excel un angajat de la departamentul financiar? Nu mai vorbim ca facilitatile respective au momit giganti IT internationali ca sa isi deschida filiere in Romania si sa ofere joburi aici, fie ele si numai pentru suport pe produsele existente si vandute. Si sa plateasca si taxele aferente la buget, cu tot cu scutirea de impozit pe venit pentru angajati.
Cu tot respectul, vorbiti de lucruri pe care nu le cunoasteti in detaliu, nu va mai ghidati dupa nu stiu ce parere a unui ITist din Cluj care a lucrat numai intr-o ramura specifica a IT-ului si crede ca le stie pe toate!
Ceea ce a facut guvernul cu trenuletul se numeste frana – iar companiile au inceput sa taie inclusiv din profesionistii lor de baza, nu numai din oamenii care pot fi lesne inlocuiti.
Sa vedem ce va urma cand giganti gen Oracle, IBM, Microsoft sau Amazon vor decide ca e mai bine sa relocheze filialele existente undeva mai ieftin.