Cum estimăm speranța de viață la pensionare?

Cum estimăm speranța de viață la pensionare? Întrebarea este importantă pentru că mulți fac greșeala să utilizeze speranța de viață la naștere. Multe analize nu țin cont de modul în care se realizează statisticile. Guvernul României și-a asumat mai multe reforme în fața Uniunii Europene, pentru a putea accesa banii din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). Una dintre aceste reforme prevede corelarea vârstei de pensionare cu speranța de viață. Această propunere este extrem de curioasă și pare dificil de implementat.

Speranța de viață la naștere nu este similară pentru toți

În primul rând trebuie să atragem atenția asupra faptului că în spațiul public este utilizat cu precădere indicatorul „speranța de viață la naștere” aferent populației născute în ultimul an pentru care există date statistice. În principiu este vorba de speranța de viață a nou-născuților de anul trecut sau de acum doi ani.

Acest indicator nu ne spune însă nimic legat de speranța de viață a celor care urmează să se pensioneze în următorii  10 – 15 ani. În cazul lor, dacă vrem să utilizăm acest indicator, ar trebui să căutăm date statistice pentru speranța de viață la naștere din anii 1960 și 1970. Dar, dacă ne-am ghida strict după aceste statistici, am putea constata că vârsta de pensionare trebuie să fie coborâtă.

De exemplu, în anii 1970 speranța de viață la naștere a bărbaților era de circa de 65 de ani.  Astfel, speranța de viață la naștere a bărbaților care urmează să se pensioneze se suprapune peste vârsta de pensionare.

În timp, indicatorul își pierde din relevanță

Evident, utilizarea acestui indicator este problematică pentru că indicatorul își pierde din relevanță în timp. Bărbații născuți în 1970 aveau la naștere o speranță de viață de 65 de ani. Media aceasta este irelevantă pentru grupul supraviețuitor. În ultimii 50 de ani au murit mulți dintre ei și pentru supraviețuitori speranța de viață a depășit estimarea inițială. Aici este și soluția la problema corelației care chinuie zilele acestea guvernanții. Corelația ar avea sens dacă ar fi între vârsta de pensionare și speranța de viață a populației în pragul pensionării.

Astfel, dacă s-ar constata statistic faptul că grupele de populație formate din indivizi de 60 de ani au avut în ultimii ani o speranță de viață relativ ridicată și cu tendințe de creștere, atunci s-ar putea discuta de majorarea vârstei de pensionare la 67 sau 68 de ani. De exemplu, să presupunem că grupele formate din bărbați care au împlinit 60 de ani în anii 2011, 2012,…2021 au avut, la împlinirea acestei vârste, o speranță de viață de cel puțin 20 de ani, deci perspective să trăiască până la 80 de ani. În aceste condiții, majorarea vârstei de încetare a activității ar lăsa loc (în medie) și pentru 12-13 ani de pensie.

Deci, cum estimăm speranța de viață la pensionare?  Nu prin utilizarea speranței la viață a ultimei generații născute.