Categorii
Opinii

Statul ne-a confirmat faptul că a început criza

În ultimul an v-am avertizat frecvent că ne îndreptăm spre una dintre cele mai severe crize din istoria recentă a României. Acțiunile autorităților publice ne confirmă faptul că situația economică a României este dezastruoasă și că nu există prea multe soluții pentru rezolvarea acesteia.

Premierul demis al României a promovat zilele trecute o știre conform căreia creșterea economică a României în trimestrul 3 al anului 2021, comparativ u T3 2020, a fost de 8%. Procentul este unul ridicat și în alte condiții ne-ar face să credem în perspectivele economice ale țării, dar acesta maschează cel puțin două aspecte. În primul rând, trimestrul 3 din 2020 a fost unul al reținerii. Indivizii au ieșit speriați din perioada de izolare și și-au redus consumul sezonier obișnuit. În T3 2021 pofta de consum a fost exacerbată și în zonele turistice s-au înregistrat recorduri în ceea ce privește numărul de turiști. În al doilea rând, creșterea între trimestre este exprimată nominal și nu ține cont de rata inflației, care anulează 4-5% din ea.

Nu mai există motive de optimism

Din păcate era optimismului a apus și știrea creșterii economiei în T3 cu 8% a trecut mai degrabă neobservată. Locuitorii României au primit deja primele facturi majorate la gaz metan și electricitate și informațiile legate de performanțele economiei par glume nereușite. Este clar că suntem într-o criză economică și există tot mai multe elemente care confirmă această informație.

Criza prin care trecem este una globală și, prin prisma componentei sale energetice, ar putea să fie cea mai gravă din ultimii 50 de ani, de la șocul petrolier al anilor 1970 și până în prezent. Pentru România nu există grad de comparație. Țara a fost protejată de efectele grave ale crizei petroliere din 1973 pentru că era de partea comunistă a Cortinei de Fier. Astăzi România este bine conectată la piața globală, fapt care ne face să resimțim profund orice șoc economic.

Vocile publice încearcă încă să ne calmeze prin știri pozitive, precum cea legată de creșterea de 8% din T3 2021 sau prin statisticile pozitive din unele sectoare economice, dar este deja prea târziu pentru a ne convinge că economia este sănătoasă. Există deja prea multe semnale, din zona puterii centrale, care confirmă începerea crizei.

Autoritățile caută noi surse de finanțare

Asistăm la tot mai multe discuții publice privitoare la identificarea de surse suplimentare de finanțare pentru bugetul public. Când autoritățile publice se arată proactive în identificarea de noi surse de finanțare este clar că suntem într-o criză. De exemplu, faptul că profesorilor care meditează li s-a transmis să-și achiziționeze case de marcat pentru meditații pare firesc, dar subiectul este unul Tabu. Ultima dată când statul a fost preocupat de posibilitatea impozitării meditațiilor, România trecea prin criza imobiliară din 2007. Similar, și dezvoltarea legislației prin care se dorește lupta cu micii evazioniști, cei care se străduiesc să supraviețuiască, ne indică disperarea autorităților centrale. Ar mai rămâne doar să se readucă în discuție și impozitarea bacșișului pentru a avea și semnalul suprem al disperării publice. Doar faptul că HoReCa se luptă să supraviețuiască în condiții de pandemie ne-a ferit până acum de această temă de discuție.

Dacă adăugăm și informațiile care au apărut în public, de la negocierile pentru formarea noului guvern, conform cărora urmează introducerea de taxe de lux, taxe pe proprietate etc. și știrile cu ANPC-ul, extrem de activ de Black Friday se formează un tablou sumbru a situației dezastruoase în care se află bugetul național.

Suntem în plină criză economică și, de data aceasta, va fi extrem de greu să ne redresăm. Perspectivele unor noi valuri epidemice, cu restricțiile de rigoare, nemulțumirile manifestate sub formă de proteste, creșterea necontrolată a cheltuielilor gospodăriilor, inflația galopantă și falimentele în lanț vor reduce cu mult capacitatea de recuperare a economiei. Nu putem decât să sperăm că guvernul va evita să folosească măsuri extreme, precum cele din criza precedentă. Important este să ieșim din criză într-o stare bună, care să permită o relansare economică rapidă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.