Statul vrea să controleze bugetele gospodăriilor. O prevedere din legea 111/2022 ar putea reduce dreptul gospodăriilor de a se autoadministra. Legiuitorii români au strecurat în Legea prestatorului casnic posibilitatea ca tichetele de muncă să fie acordate drept beneficii salariale.
Am relatat și anul trecut despre această inițiativă ridicolă, destinată unui eșec răsunător. Tichetele de muncă nu au capacitatea să stimuleze conformarea fiscală și să reducă evaziunea. Procedurile de utilizare a tichetelor sunt atât de complicate încât probabil că ar fi adunat praful în fișetele A.N.O.F.M. Posibilitatea angajatorilor de a oferi beneficii sub formă de tichete de muncă, schimbă regulile jocului.
Tichetele sunt și nu prea beneficii
Sunt cu adevărat aceste tichete beneficii salariale? Acestea nu sunt cadouri pentru salariați, oferite din bunăvoința angajatorilor. Ele reprezintă o majorare salarială acordată în condiții fiscale avantajoase pentru angajator. Beneficiile salariale sunt descrise drept ceva extra, obținut de angajați în plus față de salarii. Totuși, pentru un angajator, acestea intră în cheltuielile salariale totale, deci sunt o plată acordată pentru muncă.
După cum am discutat și în trecut, tichetele acordate ca beneficii ridică cel puțin două probleme de etică. În primul rând, statul decide pe ce anume să-ți cheltuiești beneficiile salariale. În al doilea rând, tichetele au termen de expirare, deci le putem pierde. Achităm impozitul pe venit aferent, dar dacă acestea expiră banii se întorc la sursă. Dacă nu le utilizăm, pierdem și contravaloarea lor și impozitul pe venit plătit. De obicei, pentru a primi tichetele, prestăm ore suplimentare neplătite. Deci, când expiră, pierdem un drept câștigat prin muncă. Beneficiile au un caracter temporar sau potențial.
Statul nu poate suplini piața
Această nouă ingerință a statului în bugetele gospodăriilor este extrem de gravă. Venitul unei gospodării va fi format din salarii monetare și tichete de masă, de vacanță, de muncă etc. Practic statul alege industriile care au dreptul să funcționeze, pentru că restul se vor bate pe puținele resurse financiare disponibile. Cu alte cuvinte, autoritățile publice deformează modul de alocare a resurselor pe piață. Intervenția este agravată de faptul că deciziile sunt impuse, fără ca salariații din România să poată alege plata tuturor contribuțiilor și încasarea veniturilor nete. Pas cu pas, statul preia controlul categoriilor de cheltuieli bugetate în familii. Cine nu acceptă sistemul își pierde rezultatele muncii.
Statul decide deja că trebuie să cumpărăm alimente într-o anumită sumă, să mergem în vacanțe interne și, în curând, să contractăm muncitori casnici. Prețul lor va crește, pentru că taxele de muncă vor fi transferate angajatorilor. Muncitorii nu își vor mai întemeia firme, pentru că oricum vor fi plătiți aproape exclusiv cu tichete.
Statul trimite salariații pe piața neagră
Cea mai perversă caracteristică a tichetelor este că expiră în 12 luni. Dacă nu sunt cheltuite în timp util, banii se întorc la sursă. Angajatul stă peste program ca să primească o mână de tichete și, la final, pierde rezultatele muncii sale. În momentul în care banii se întorc la sursă, munca angajatului se transformă în voluntariat. Până atunci, contravaloarea tichetelor stă, în mare parte, blocată în conturi și banii sunt împiedicați să circule în economie.
Bun, să presupunem că angajatorii noștri decid să ne ofere tichete de muncă. Dacă nu avem nevoie de muncitori casnici, ce facem? Cei mai mulți locuim în gospodării mici și putem trăi fără servitori. Dacă locuințele sunt în condiții bune s-ar putea să nu avem pentru ce să utilizăm tichetele. În acest caz, cum ar trebui să procedăm? Să le refuzăm din start? Adică să ne refuzăm bonusul salarial pentru care am muncit, doar pentru că este deghizat în beneficiu? Sau să plătim impozitul pe venit pentru tichete și ulterior să pierdem acești bani?
Se va întâmpla același lucru ca în cazul tichetelor de vacanță. Mulți beneficiari își vor valorifica tichetele pe sub mână. Adică, vor împărți costurile și beneficiile muncii lor cu cei care sunt dispuși să-și asume riscurile încălcării legii. În acest punct, merită să ne oprim și să felicităm Statul Român. Bravo, în lupta cu evaziunea din activitățile casnice, ați mai creat o piață neagră.
Statul continuă să ne abuzeze
Beneficiile salariale au o latură imorală și sunt o modalitate de subminare a drepturilor angajaților. Fie că vorbim de tichete de masă sau de vacanță, problema este aceeași. Statul decide pe ce anume să cheltuim rezultatele muncii noastre. Suntem obligați să achiziționăm alimente, să mergem în vacanță în stațiuni locale și, în curând, să-l contractăm pe vecinul Mitică. S-a ajuns la o situație absurdă, pentru că suntem condiționați să ne utilizăm drepturile salariale pe anumite categorii de cheltuieli.
Dacă statul va continua pe drumul acesta, în câțiva ani ne vom trezi într-o utopie salarială. Salariul monetar va fi reprezentat de o sumă infimă la care se vor adăuga tichete de masă, de vacanță, de meseriași, de medici, de cultură, de studii etc. Tichetele nu suplinesc cu adevărat banii, pentru că nu le putem stoca. Statul român ne împinge într-o lume distopică, în care ne dictează pe ce anume să ne vindem forța de muncă.
