Taxa pe soare a stârnit dezbateri pasionale, dar aceasta este justificată și poate fi evitată relativ ușor de către prosumatori. Am lăsat să treacă momentul inițial de revoltă pentru a putea analiza situația cu calm. Este de menționat că taxa nu există încă, aceasta putând fi introdusă, începând cu 2026, dacă se îndeplinesc unele condiții.
Pentru ca taxa să fie aplicată ar trebui să fie îndeplinite una sau mai multe din următoarele condiții:
- Dacă prosumatorii vor ajunge la o capacitate de producție de 8% din totalul național;
- Dacă prosumatorii sunt subvenționați de stat să producă energie;
- Dacă au o capacitate individuală mai mare de 30 kW.
De ce este justificată taxa
Principalul reproș adus noii reglementări este că ar urma să fie taxată inclusiv energia consumată în gospodăria producătoare. Tehnic, măsura nu este una nejustificată, pentru că dacă puterea prosumatorilor ar depăși un anumit nivel, rețeaua ar avea dificultăți să preia energia livrată de aceștia. Chiar și în prezent, unele unități mari de producție (de exemplu, Centrala de la Cernavodă sau Complexul Energetic Oltenia) își reduc producția atunci când este vânt și, deci, exces de producție eoliană. Cea mai mare parte a energiei produse de către prosumatori este solară, deci probabilitatea formării unor vârfuri în livrare este crescută. Aceste vârfuri atrag după ele nevoia de regularizare și costurile asociate.
Dacă într-o zonă există mai mulți prosumatori, ideal ar fi ca aceștia să se asocieze și să formeze un producător de energie electrică. Acesta ar fi capabil să opereze pe piață în aceleași condiții cu restul firmelor.
Cum poate fi contracarată taxa?
Desigur, dacă acest argument nu ne convinge, putem să identificăm soluții pentru a evita plata acestei taxe.
- Prosumatorii pot să se limiteze la sisteme energetice mai mici. Dacă taxarea survine pentru sistemele de cel puțin 30 kW, prosumatorii pot să-și limiteze capacitatea de producție la 29 kW. Soluția ar putea fi eficientă doar pe termen scurt, existând riscul ca statul să coboare pragul, dacă presiunea pe rețea este prea mare.
- Prosumatorii se pot decupla de la rețea. Accesul la rețeaua publică presupune respectarea legilor specifice, deci funcționarea independentă i-ar scuti de taxă. Practic, așa zisa taxă pe soare ar dispărea când prosumatorii ar înceta să livreze în rețea. Ei au posibilitatea să se întoarcă la producția off-grid, pentru a evita orice taxă. Pentru a rezolva problema surplusului de energie, aceștia pot să-și reducă dimensiunea sistemului, să crească numărul de consumatori sau să dezvolte sisteme de stocare.
- Tehnic, prosumatorii ar putea opta și pentru realizarea a două sisteme de producere a energiei.
Soluția este simplă. Cei care vor să rămână prosumatori, dar să evite taxa pe energia produsă pentru consumul propriu, pot să-și dezvolte două sisteme energetice, unul off-grid și unul on-grid. Sistemul off-grid va livra energie fără taxe în gospodărie și cel on-grid va livra energie în rețeaua publică. Energia livrată în rețeaua publică va avea destinație comercială, deci nu va fi grevată de taxe.
Prosumatorii ar fi trebuit să protesteze anul trecut
Am fi dorit să vedem un protest similar și atunci când a fost decisă „taxarea populației” în favoarea prosumatorilor. Anul trecut, când a fost decisă compensarea 1:1 pentru energia livrată în rețea de către prosumatorii cu putere de până la 200 kW, nimeni nu s-a arătat scandalizat de faptul că aceasta este nedreaptă. Este clar că un kWh livrat vara nu are același cost de producție cu unul extras din rețea în ianuarie. Compensarea energiei livrate vara de prosumatori cu o cantitate egală produsă iarna, este, de facto, o subvenționare a acestora.
Această subvenție nu se plătește singură, ci cade în sarcina clienților care utilizează energie din rețeaua publică. Într-un sens, consumatorii finali plătesc deja o taxă pe soare, în favoarea prosumatorilor, și nici un politician nu s-a scandalizat în numele lor.
