Un mandat de negociere (Negotiation Mandate) reprezintă autorizația formală acordată unei persoane sau delegații pentru a purta negocieri în numele unei entități (stat, companie, sindicat, organizație).
În cadrul mandatului de negociere se stabilesc:
- Obiectivele urmărite în negociere;
- Limitele și liniile roșii care nu pot fi depășite;
- Flexibilitatea acordată negociatorilor;
- Condițiile minime acceptabile.
Mandatul este utilizat în domenii precum:
-
- Comerț internațional – De exemplu, Comisia Europeană primește mandat de la statele membre pentru a negocia acorduri comerciale (acorduri cu SUA, Canada, cu Mercosur);
- Relații de muncă – sindicatele primesc mandat de la angajați pentru negocierea contractelor colective;
- Fuziuni și achiziții – conducerea unei companii primește mandat de la acționari;
- Diplomație – ambasadorii negociază tratate conform mandatului primit.
Mandatul asigură că negociatorul acționează în interesul celor pe care îi reprezintă, oferind în același timp un cadru clar. Rezultatul negocierii trebuie de obicei ratificat de entitatea care a acordat mandatul pentru a deveni valid.
