Neocolonialismul (Neocolonialism) se referă la politica unor state, foste puteri coloniale, de a încerca să-și continue dominația economică, politică, culturală etc. în teritoriile controlate în trecut. Pentru atingerea scopurilor, în neocolonialism se folosesc mijloace tehnologice, informaționale, financiare etc.
În unele foste colonii, se folosește încă în mod oficial limba metropolelor. Pentru țările dezvoltate, fostele colonii sunt destinația evidentă când vine vorba de realizare a investițiilor în facilități intensive în muncă. Astfel, metropolele păstrează fostele colonii în zonele lor de influență pentru a avea acces facil la forța de muncă ieftină.
Faptul că mulți locuitori ai acestor state cunosc limbile oficiale din metropole la nivel avansat, se constituie într-un avantaj semnificativ în relația neocolonială.
(2) Neocolonialismul se poate referi și la politica prin care țările industriale dezvoltate le domină economic pe cele din lumea a treia. În acest caz, nu este obligatorie existența unor relații coloniale anterioare. Relațiile pot să apară între orice țară avansată tehnologic și una slab dezvoltată. Dependența acestor țări de metropolă poate să fie cauzată de evoluții economice mai recente. Țările sărace pot să depindă din punct de vedere tehnologic de cele dezvoltate. De exemplu, unele țări vor căuta să cumpere tehnologie pentru a-și păstra competitivitatea din anumite domenii.