Echilibrul non-cooperativ (Non-cooperative equilibrium) se atinge pe piață când ofertanții își calculează optimul fără a ține cont de mutările concurenților. Într-un echilibru non-cooperativ, agentul economic face optimizările pe baza ipotezelor sale legate de acțiunile concurenților. El nu are informații legat de modul în care vor acționa concurenții și nici nu le poate afla. Din această cauză, starea de echilibru se obține mai greu decât în situațiile cooperative. Acest tip de echilibru este legat de teoria jocurilor non-cooperative și este utilizat când nu se pot efectua acorduri de cooperare între părți. Echilibrul non-cooperativ se formează în special pe piețele extrem de competitive.