Legea valorii mărfurilor (The law of the value of commodities) este un concept de bază din opera lui Karl Marx. Acesta a expus conceptul pentru prima dată în lucrarea Mizeria filosofiei (1847). Conform acestei legi, valorile relative ale bunurilor sunt proporționale cu cantitățile de muncă folosite în procesele de producție. Valoarea de schimb fluctuantă a mărfurilor este reglementată de valoarea lor absolută care este determinată de cantitatea medie de muncă necesară producției. Marx considera că salariile muncitorilor ar trebui să trebui să fie direct proporționale cu puterea lor de muncă. Plecând din acest punct, Marx a putut să pună în discuție distribuția surplusului de valoare în societăților capitaliste.