BNR mimează lupta cu inflația

BNR mimează lupta cu inflația și evită să ia măsurile dure care ar putea ameliora fenomenul. În ultima ședință de politică monetară, din 10 ianuarie 2022, Banca Națională a României a majorat dobânda de referință cu doar 0,25%. Este a doua reducere consecutivă a pasului de modificare al ratei dobânzii cheie, după cea din luna noiembrie, de la 0,75% la 0,5%. Dacă nu am ști mai bine, am putea  crede că politica monetară a instituției a reușit. Am fi tentați să credem că BNR consideră că factorii care au cauzat inflația au fost neutralizați.

Majorările dobânzii cheie nu sunt suficiente, BNR trebuia să ia măsuri și în privința masei monetare. Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat și, între timp, masa monetară a ajuns la un volum istoric record. Cum inflația este un fenomen monetar, aceasta nu avea putea să scadă.

Un efect al acestei politici contradictorii a BNR este faptul că dobânda real negativă din România este una de lungă durată. De peste un an de zile aceasta se situează în jurul valorii de minus 10%. În lunile următoare, creșterea salariului minim brut va pune presiune suplimentară pe prețuri și pe rata inflației. Dacă BNR nu continuă să majoreze dobânda cheie ne putem aștepta ca cea real negativă să atingă valori record. Deși banca centrală ne anunță victoria în lupta împotriva inflației, suntem departe de finalul acesteia.

Masa monetară a crescut constant în ultimii doi ani

Masa monetară în sens larg (M3) a ajuns la o valoare istorică record la finalul anului 2022. Se poate observa în tabelul următor că, în mai puțin de doi ani de zile, masa monetară totală a crescut cu aproximativ 20%. Față de 2019, ultimul an înainte de pandemie, masa monetară a crescut și mai mult, cu 38,31%.  Dacă Banca Națională a României ar vrea să reducă inflația ar trebui ca pe lângă creșterea dobânzii de referință să se implice activ în reducerea masei monetare. În principiu, instituția ar trebui să vândă titluri de valoare achiziționate de la băncile comerciale. În acest fel ar distruge surplusul masei monetare.

Masa monetară M3 și contrapartida acesteia

Perioadă	M3
	M2		Total
	M1	Total
2019	276 938,6	422 631,7	422 631,7
2020	337 563,5	487 349,9	487 349,9
2021	406 773,3	564 423,0	564 423,0
2022 T1	406 434,2	567 285,5	567 285,5
2022 T2	406 666,6	569 309,4	569 309,4
2022 T3	404 971,7	581 768,7	581 768,7
Noiembrie	389 975,7	584 559,0	584 559,0

Sursa: Date statistice BNR

De doi ani de zile ni se transmite că inflația din România are cauze externe, precum pandemia și războiul, pe care BNR nu le poate combate. Analizând datele din tabel constatăm că inflația se explică în mare parte prin excesul de monedă de pe piață. Evident, BNR este cea mai în măsură să elimine surplusul de bani și să combată pierderea puterii de cumpărare.

BNR ar trebui să reducă masa monetară

În a doua jumătate a lui 2022, componenta M1 (numerar și depozite overnight) a masei monetare a început să se reducă, dar acest lucru nu s-a resimțit în masa monetară totală (M3). În aceasta din urmă sunt incluse depozitele de până la doi ani (M2), împrumuturile din operaţiuni repo, acţiuni/unităţi de fond ale fondurilor de piaţă monetară emise, titluri de natura datoriei emise cu maturitatea de până la doi ani. Cât timp pe piață va exista acest exces de masă monetară, inflația va continua să erodeze puterea de cumpărare. Dacă instituția centrală ar fi cu adevărat interesată să conserve puterea de cumpărare a leului ar adopta o politică de restrângere cantitativă. De teama unei recesiuni profunde, BNR preferă să mimeze lupta cu inflația.