BNR afișează un optimism ireal în ceea ce privește situația de pe piața monetară. Pe 9 februarie 2023, în urma ședinței de politică monetară, a fost decisă păstrarea dobânzii cheie la 7%. În conferința respectivă, s-a vorbit despre stabilitate și despre faptul că economia este angrenată într-un proces de dezinflație. Prin ultima decizie de politică monetară, Banca Națională a României vrea să ne transmită că situația este sub control.
O persoană neavizată ar putea să creadă că politica BNR a avut succes. Realitatea este însă extrem de diferită de tabloul creionat de reprezentanții instituției.
Inflația nu este sub control
Optimismul reprezentanților BNR este greu de explicat. Nu există premisele unui proces rapid de dezinflație. Salariul minim brut a fost majorat de la 1 ianuarie cu 17,65% și efectele încep să fie simțite pe piață. Într-o economie intensivă în muncă, în care peste 40% din angajați sunt încadrați cu salariul minim brut, majorarea acestuia va fi transferată rapid în prețuri și rata inflației.
Simțim acest lucru pe pielea noastră. Pe măsură ce stocurile de produse din magazine se epuizează, aprovizionarea cu bunuri se face la noile prețuri. Aceste creșteri de prețuri vor continua să se manifeste în valuri, cel puțin până la finalul trimestrului. Nu este un secret faptul că rata inflației va încorpora aceste majorări de prețuri. Ne așteptăm ca inflația să rămână la niveluri ridicate pe tot parcursul lui 2023. De altfel, chiar și FMI a prognozat o inflație de 11% pentru 2023. Dacă impactul creșterii salariului minim brut va fi suficient de puternic, rata inflației ar putea să rămână spre 15%.
Un factor, asupra căruia BNR păstrează tăcerea, este dimensiunea masei monetare. Aceasta și-a continuat creșterea pe tot parcursul anului 2022. Și nu există semnale că trendul va fi stopat. Masa monetară totală s-a majorat în 2022, față de 2021, cu 6,9%, mult peste creșterea PIB-ului. Evident că, în condițiile în care masa monetară a ajuns la valori record, speranța începerii procesului de dezinflație nu are fundament.
Experții BNR nu spun ce cred
Adevărul este că BNR a abandonat lupta cu inflația, pentru că economia nu este într-o situație ideală. Aflată în situația de a alege între inflație și intrarea rapidă în recesiune, instituția a ales să oprească lupta. Masa monetară și restrângerea activității economice va face ca inflația să fie o problemă pentru încă 2-3 ani. Probabil că în 2023 rata inflației va rămâne una de două cifre. Majorările de salarii și de prețuri din primul trimestru al anului vor determina restrângerea activității economice. Multe firme, în special din cele mici, vor trebui să se închidă pentru că nu vor mai putea funcționa în noile condiții de piață.
De altfel, dinspre BNR ni se recomandă să nu luăm credite imobiliare în acest an. Această recomandare este surprinzătoare pentru că diverșii analiști din cadrul băncilor ne-au anunțat că am intrat într-un proces de dezinflație și că, spre finalul anului vom vedea o inflație cu o cifră. O evoluție de acest gen ar crea premisele reducerii dobânzii de referință și, deci, o scădere a Robor și IRCC. Recomandările BNR ne spun însă altă poveste. Probabil că la nivelul instituției există o temere că situația economică se va degrada și noi majorări ale ratei dobânzii vor fi necesare.
Un răspuns la “BNR afișează un optimism ireal”
[…] Am mai scris despre acest lucru, Banca Națională a României a fost extrem de optimistă când a stabilit ca prognoză pentru 2023 o rată a inflației de 7%. Doar dacă ne gândim la modificarea salariului minim brut și este ușor să înțelegem de ce estimarea BNR a fost nerealistă. În ianuarie, salariul minim brut din România a fost majorat cu 17,65%. Această majorare este cea mai importantă din ultimii 20 de ani. Am progresat enorm după aderarea la Uniunea Europeană, dar am rămas încă o țară cu economie intensivă în muncă. […]