300.000 de angajați au dispărut din economie înainte să le putem verifica existența. Guvernul României a modificat anul trecut legislația fiscală, prin eliminarea impozitului de 3% pe cifra de afaceri pentru microîntreprinderile fără salariați. Pentru ca microîntreprinderile să poată trece la impozitul de 1% pe cifra de afaceri era necesar ca, până la finalul lui 2022, să creeze în cadrul loc cel puțin câte o normă întreagă. Alternativa fiind să treacă la impozit pe profit de 16%. Modificarea legislației a produs enorm de multă nemulțumire în rândul micilor patroni și este esențial să vedem efectele acestei măsuri fiscale. Să înțelegem dacă bulversarea unui întreg sector economic a avut rezultatele scontate.
Ziarul Financiar a fost prima publicație care s-a grăbit să anunțe efectele pozitive ale măsurii. Acum două săptămâni acesta ne anunța că măsura a dus la apariția în economie a 300.000 de noi angajați. Dacă ar fi adevărată, creșterea ar fi permis corectarea parțială a deficitelor fondurilor de asigurări sociale și de sănătate. Crearea a 300.000 de locuri de muncă ar fi un succes pentru aceste fonduri. Din păcate, publicația a interpretat greșit datele. Creșterea cu 300.000 a numărului de contracte din IMM-uri, din ianuarie 2022 până în ianuarie 2023, ne-a fost prezentată drept un efect al măsurii. Fals. Antreprenorii care au ales să angajeze, pentru a-și putea schimba vectorul fiscal, au făcut-o în noiembrie sau decembrie. Este absurd să considerăm că toate angajările IMM-urilor din 2022 au fost un efect al modificării legislației fiscale.
Cât de mare a fost impactul modificării legislației?
Singura Instituție care ar putea să răspundă la întrebare relativ corect este Inspecția Muncii. Aceasta ar putea face o statistică a angajărilor din IMM-urile care s-au înrolat în Revisal după 15 noiembrie 2022. Cu datele pe care le avem la dispoziție putem doar să intuim răspunsul la întrebare.
Vineri, Institutul Național de Statistică a publicat Buletinul statistic lunar pentru decembrie și acesta ar putea să ne ofere un răspuns parțial la această problemă. După cum am zis, pentru a beneficia de vectorul fiscal favorabil, microîntreprinderile ar fi trebuit să facă angajări în noiembrie, cel târziu decembrie. Efectul angajărilor ar fi trebuit să fie extrem de vizibil în statistica națională. Nu este însă așa. Efectivul salariaților din economie a crescut în noiembrie cu 4.900 și apoi, în decembrie, a scăzut cu 18.400. În perioada similară a anului trecut, efectivul salariaților a crescut cu 2.500 în luna noiembrie și a scăzut cu 15.900 în decembrie. Practic, între cei doi ani nu există diferențe semnificative, deși ar fi trebuit să existe o modificare majoră în decembrie 2022.
Efectivul salariaților din economie
| Număr angajați | Octombrie | Noiembrie | Decembrie |
| 2022 | 5.080.800 | 5.085.700 | 5.067.300 |
| 2021 | 5.000.800 | 5.003.300 | 4.987.400 |
Sursa: INS
Desigur, este normal ca statistica INS să nu surprindă plusul de 300.000 de angajați din datele de la Inspecția Muncii, citate de Ziarul Financiar. Ambele instituții elimină din calcul militarii și personalul asimilat. Diferența între instituții apare însă și la ce se numără, salariații sau contractele de muncă. INS contabilizează doar funcțiile de bază. Dacă cineva are două locuri de muncă, INS îl va număra doar pe cel la care este declarată funcția de bază. Inspecția Muncii numără toate contractele de muncă.
Știind acestea, este acceptabil ca o parte din cei 300.000 de angajați să nu apară în statistica INS. Probabil mulți și-au păstrat funcțiile de bază la locurile de muncă din corporații și și-au creat joburi secundare în SRL-urile lor. Pe de altă parte, zeci de mii de antreprenori prestau servicii prin SRL-urile lor fără să aibă alte locuri de muncă. Dacă aceștia s-au angajat, funcțiile de bază sunt la noile locuri de muncă și sunt preluate în statistică.
Statistica INS nu ne oferă o imagine dinamică a evoluției efectivului de salariați. Datele publicate nu ne oferă indicii asupra numărului de locuri de muncă desființate sau create. Poate că noii salariați din microîntreprinderi au înlocuit în statistică zeci de mii de posturi desființate.
A avut succes schimbarea legislației?
Modificarea cadrului fiscal pentru microîntreprinderi s-a dovedit a fi un eșec din perspectiva creșterii numărului de salariați. Dacă măsura ar fi fost un succes, am fi văzut efecte în statistica INS. Probabil că aceasta nu ar fi surprins o creștere cu 300.000 a numărului de salariați, dar ar fi trebuit să se vadă măcar câteva zeci de mii. Datele INS ne arată însă o altă realitate. În linii mari, evoluția efectivului de salariați a fost similară celei de la finalul anului 2021. La nivelul economiei naționale efectul creșterii numărului de salariați a fost minim sau inexistent.
Adevăratul interes al statului nu a fost însă legat de creșterea numărului de salariați, ci de majorarea încasărilor la buget. Este însă prea devreme pentru a vedea dacă măsura a avut succes în această zonă. Probabil că majoritatea microîntreprinderilor au preferat să treacă la impozitarea pe profit. Cu o economie care se îndreaptă hotărât spre recesiune, este de văzut dacă profiturile firmelor vor rămâne la niveluri ridicate.
