Impozitarea progresivă va grăbi adoptarea inteligenței artificiale pentru că va crește costurile de salarizare ale specialiștilor de vârf. Pentru ca salariile nete să rămână la aceleași niveluri, firmele vor trebui să le majoreze pe cele brute. Altfel spus, costurile firmelor se vor majora. Creșterea prețurilor de vânzare ar putea contribui la acoperirea acestora, însă majoritatea clienților sunt sensibili la preț, deci ar urma o reducere a cererii. În lipsa creșterii proporționale a veniturilor companiilor, acestea vor fi forțate să-și reducă forța de muncă sau să apeleze la metode mai puțin ortodoxe de salarizare.
De la anunțarea intenției și până la implementarea impozitării progresive este cale lungă. Să nu uităm că România este țara care se dovedește incapabilă să armonizeze regimul fiscal al diferitelor categorii profesionale. Cât timp angajații din IT și construcții nu plătesc deloc impozit pe venit este ciudat să vorbim de taxare în funcție de nivelul câștigurilor.
Adoptarea impozitării progresive va avea cel puțin două efecte adverse, în funcție de cum vor încerca firmele să se adapteze. Efectele vor fi agravate de amploarea diferenței dintre treptele de impozitare.
Creșterea salarizării la gri
Multe firme vor încerca să găsească modalități alternative pentru a-și plăti salariații. Ne putem aștepta ca unele dintre acestea să apeleze la salarizarea la gri. Acestea vor plăti în acte un salariu corespunzător unei trepte inferioare de impozitare și diferența o vor achita în mână. Din punct de vedere fiscal, această practică ar însemna o întoarcere în România anilor 2000. Transferarea unei părți a economiei în zona gri va determina reducerea semnificativă a potențialului ei de creștere. Cetățenii din România nu vor putea contracta credite la fel de mari, deci industrii întregi vor fi afectate direct.
Renunțarea la angajații costisitori
Creșterea costurilor cu salarizarea va determina firmele să încerce să înlocuiască o parte din angajații costisitori. Lansarea produselor software cu inteligență artificială, precum ChatGPT, prefigurează deja un viitor în care multe din joburile clasei de mijloc vor dispărea. Impunerea unui sistem de impozitare progresivă va accelera acest proces. Firmele vor căuta soluții pentru a-și reduce costurile totale și, în mod logic, vor renunța la angajații care pot fi înlocuiți de tehnologie.
Din momentul în care impozitarea progresivă va deveni o certitudine, companiile din România vor începe o goană pentru înlocuirea angajaților scumpi cu tehnologie. Efectul rapid, care va fi resimțit cu putere în economie, va fi cel de reducere a clasei de mijloc.
Digitalizarea nu rezolvă problema
Declarații mai recente, din zona Guvernului, nuanțează problema. Conform oficialilor guvernamentali, sistemul progresiv de impozitare va fi implementat de abia după ce se va finaliza digitalizarea ANAF. Este nevoie ca instituția să poată stabili care este venitul global al indivizilor pentru ca sistemul să aibă sens. Adevărul este însă că digitalizarea nu ar rezolva problema generată de taxarea diferențiată.
De exemplu, în prezent, doar o mică parte din proprietarii de locuințe își achită impozitul pe veniturile din chirii. Aceștia preferă să încaseze sumele de bani în mână, deși impozitul pe venit este unic. Digitalizarea nu i-ar determina pe proprietari să-și declare câștigurile din chirii, mai ales că, prin prisma venitului global, ar risca să fie încadrați într-o treaptă superioară de taxare. Mulți proprietari care acum își declară veniturile din chirii vor renunța la contracte pentru ca veniturile lor globale să scadă. Alții vor transfera proprietățile către rude, pentru ca veniturile din chirii să fie impozitate la cea mai de jos treaptă.
