Paradoxul Scitovsky (The Scitovsky Paradox) se referă la o situație în care o modificare pe piață poate fi considerată o îmbunătățire sau o înrăutățire a bunăstării sociale, în funcție de punctul de vedere. De exemplu, o acțiune care îmbunătățește situația unui individ poate fi inversată de o altă schimbare care aduce economia în starea inițială. Ambele schimbări sunt îmbunătățiri de tip Pareto. Paradoxul a fost propus de către economistul Tibor Scitovsky (1910 – 2002). Paradoxul pune sub semnul întrebării tranzitivitatea preferințelor când sunt evaluate schimbările bunăstării economice. Pentru a înțelege mai bine această idee putem apela la conceptul de externalitate pecuniară. Acesta surprinde efectele pe care le au tranzacțiile economice asupra indivizilor care nu participă în tranzacții.
Beneficiarul unei schimbări a bunăstării sociale ar putea să subestimeze efectele negative pe termen lung. De exemplu, o persoană care va face un efort financiar pentru a achiziționa un produs de lux va avea un sentiment de satisfacție în prima fază. Ulterior, pe fondul constrângerilor bugetare, cauzate de efortul financiar, aceasta va experimenta o scădere a bunăstării la nivelul inițial. Practic, în evaluarea bunăstării trebuie să se țină cont de implicațiile pe termen lung, nu doar de gratificațiile de moment.