Criza din IT readuce în prim plan și problema facilităților fiscale. Patronatele firmelor din IT au reacționat cu întârziere la prevederile Ordonanței Trenuleț, dar au atras atenția asupra riscurilor care amenință industria. Desigur, orice individ rațional ar fi putut deduce de mai bine de un an că facilitatea fiscală va fi eliminată, după alegerile din 2024. Firmele din industrie ar fi trebuit să-și facă bugetele pentru 2025 luând în considerare această probabilitate.
Anul 2025 va fi unul deosebit de greu pentru sectorul tehnologiilor informaționale, care a fost lovit din mai multe direcții:
- restrângerea activității pe piața internațional, cu efect în scăderea cererii pentru serviciile programatorilor români;
- pierderea de competitivitate a României – Pe fondul creșterii salariilor și al scăderii calității medii a angajaților, multinaționalele au început să-și mute proiectele în țări mai ieftine;
- scăderea ratingului de țară care va determina renunțarea la unele investiții și proiecte;
- dezvoltarea inteligenței artificiale determină restructurarea structurilor de personal;
- eliminarea facilităților fiscale la impozitul pe venit determină creșterea costurilor salariale sau scăderea veniturilor nete;
- etc.
Toate aceste șocuri sunt amplificate de experiența anterioară. Firmele și programatorii au prins o perioadă lungă în care se părea că proiectele sunt fără sfârșit, că interviurile de angajare sunt o formalitate și că salariile pot doar să crească. Ajutarea la condițiile de piață va fi dificilă și dureroasă.
21 de ani de facilități nu au dus la formarea unei piețe mature
Conform unor surse, circa 95% din IT-ul românesc înseamnă outsourcing. Se confirmă ce am mai scris și noi în trecut, IT-ul românesc este doar o piață modernă de lohn. Vorbim de ani de zile despre IT ca fiind o industrie vedetă, dar în continuare există extrem de puține produse software românești.
Ținând cont de faptul că 21 de ani nu au fost suficienți pentru formarea unei piețe IT în care firmele să dezvolte și exporte produse originale, putem trage concluzia că facilitatea fiscală nu funcționează.
În realitate, măsura și-a ratat deplin obiectivele. În loc să sprijine formarea unei piețe mature, măsura s-a transformat într-o subvenție pentru firmele externe. Practic, facilitatea le-a permis acestor firme să le ofere programatorilor salarii nete mai mari. Aceste corporații și au deschis firme în România prin care au rulat doar bugete minimale, suficiente pentru a acoperi cheltuielile operaționale. Produsele software dezvoltate de către acestea nu produc valoare adăugată în România și firmele înregistrează cel mult profituri simbolice. Această situație este un eșec major pentru Statul Român.
ANAF ar fi putut verifica modul în care s-au acordat facilitățile
Există un elefant în camera acestei industrii pe care nimeni nu îl vede. Cei mai mulți beneficiari ai facilității fiscale nu se încadrau în condițiile legii. Pentru a putea să acorde aceste facilități firmele sunt obligate să țină dosare actualizate. În acestea sunt incluse copii după diplomele de studii, organigrama firmei din care să reiasă că programatorii fac parte din departamentul potrivit, pontajul lunar etc. Aș putea face pariu că mare majoritate a firmelor nu actualizează lunar aceste dosare. Mai mult decât atât, sunt convins că dacă ar fi fost verificate de către ANAF ar fi fost descoperite următoarele situații:
- angajați care nu erau încadrați pe codul COR corect;
- angajați care nu au studii superioare/liceale de specialitate;
- firme care nu dezvoltă produse proprii.
Ultima situație este extrem de importantă. Scopul acordării facilității în 2003 a fost crearea unei industrii autonome, în care să fie dezvoltate produse cu valoare adăugată mare. Când 95% din IT-ul românesc lucrează la produsele firmelor din afară, am putea afirma că facilitatea nu a fost acordată în spiritul legii.
Dezamăgirea poate duce la progres
Pentru programatori va fi extrem de dificilă tranziția la condițiile de piață reale. Există însă și motive de optimism în această situație. Probabil că în următorii ani mulți programatori își vor încerca norocul în lumea start-up-urilor. Aceștia au idei de produse și știu cum să le realizeze, dar nu au avut motivația financiară să le realizeze. Criza le-ar putea aduce la viață.
Deteriorarea condițiilor economice ar putea contribui la formarea unei piețe de IT mature. Piața ar putea reuși acolo unde măsurile legislative au eșuat.
