Externalitățile negative ale afacerilor romneștii ne costă vieți în fiecare an. Valul de căldură din ultimele săptămâni a dus la pierderea de zeci de vieți umane. Cetățeni români au murit pentru că li s-a făcut rău de la căldură sau pentru că au încercat să se răcorească în cursuri de apă neamenajate pentru scăldat. Multe dintre aceste pierderi de vieți ar fi fost evitate într-o țară cu infrastructură mai decentă, dar problema este mai complexă decât pare.
Răsfoind presa locală pentru a afla mai multe despre tragicele incidente, am întâlnit frecvent referințe la faptul că unele dintre aceste cazuri s-au petrecut în zone în care funcționează sau au funcționat în trecut balastiere. Fără să avem cunoștințe tehnice de specialitate, putem specula că prin exploatarea agresivă de balast se schimbă cursul râurilor, se adâncesc albiile, se formează hăuri și, cumulativ, se ajunge la amplificarea curenților și formarea de vârtejuri. Aceste vârtejuri le pun probleme chiar și înotătorilor experimentați și sunt menționate în majoritatea tragediilor care au loc în râuri.
Exploatarea balastului în România
Ipoteza noastră este că firmele care exploatează balast sunt responsabile de creșterea gradului de periculozitate al apelor. Majoritatea activităților economice produc externalități, pozitive sau negative, și frecvent firmele sunt obligate de legislație să le administreze, corecteze etc. Companiile poluante trebuie să achiziționeze certificate verzi și fondurile colectate sunt utilizate pentru dezvoltarea industriilor verzi. Costurile suplimentare forțează firmele să caute soluții pentru reducerea externalităților negative.
Dacă activitățile economice genrează externalități negative, firma responsabilă ar trebui să-și asume corectarea lor. Balastierele deformează albiile râurilor și externalitățile negative constau în modificarea vitezei de curgere a apei, formarea de vârtejuri etc. Problema care se pune este cum anume ar trebui să fie corectate externalitățile negative în cazul lor? Sunt suficiente indicatoarele care să semnaleze că, în urma exploatării, se formează curenți periculoși și există pericol de înec chiar și pentru înotătorii experimentați? Ar fi necesare acțiuni de drenare a albiilor râurilor prin care să se încerce corectarea lor? Ignorăm problema și lăsăm natura să sedimenteze albiile într-un termen de zeci sau sute de ani?
Să ne întoarcem totuși la tragediile locale și la exploatarea haotică a balastului în România. Scăldatul este interzis în râuri și locuri neamenajate. Firmele din industrie ar putea să folosească acest lucru în apărarea lor. Desigur, dacă se dovedește că modificarea geografiei albiilor a determinat creșterea riscurilor, fără semnalizarea lor, se poate vorbi de responsabilitatea agenților economici și a autorităților publice în pierderea acestor vieți.
Absența avertismentelor privind externalitățile negative deschide posibilitatea ca firmele vinovate și autoritățile să fie trase la răspundere penal și financiar. Familiile victimelor ar trebui să beneficieze de reparațiile morale și materiale de rigoare.
În acest context apar o serie de întrebări:
- Sunt locurile, în care funcționează sau au funcționat balastiere, semnalizate suplimentar ca fiind extrem de periculoase?
- Ce măsuri întreprind firmele beneficiare și Administrația Națională „Apele Române” după închiderea unei exploatări de balast? Cum anume procedează pentru securizarea albiei și a cursului de apă?
- Poate o zonă din care a fost exploatat balast să favorizeze deversări de ape și inundații?
- Cum se asigură Administrația Națională „Apele Române” că balastul se exploatează cu impact minim asuprea mediului?
- Se ocupă Administrația Națională „Apele Române” de semnalizarea zonelor extrem de periculoase?
- S-au sesizat cei din Parchetul Național în cazurile în care probabilitatea tragediilor a fost accentuată de comportamente economice abuzive?
Desigur, tot ce am scris este rodul unor speculații. Nu avem mijloacele să verificăm dacă supozițiile enunțate sunt adevărate. Îmi manifest totuși speranța că, în viitor, externalitățile negative vor fi asumate și corectate de către firmele responsabile. Sperăm ca externalitățile negative să fie controlate și asumate, pentru că acum acestea ne costă vieți.
