Ce așteptăm de la noul guvern? Avem un nou cabinet și un nou program de guvernare, prin care partidele din coaliție își propun să realizeze o multitudine de obiective, mai mult sau mai puțin realiste. Doi ani de zile în care Guvernul României a încercat să combată efectele restrângerii de activitate printr-un adevărat dezmăț bugetar. Acum, spațiul bugetar pentru stimularea economiei este extrem de scăzut.
Guvernanții vor deconta efectele crizei pandemiei și pe cea a energiei și vor avea costuri politice greu de calculat. Desigur, situația ar fi fost dificilă pentru orice configurație de coaliție. Lunile viitoare se anunță extrem de dificile și nu există perspectiva unor miracole economice.
Recensământul din 2022
Există totuși o componentă a guvernării care ne interesează în mod expres, pentru că are potențialul să se constituie în baza unei reforme a statului, din punct de vedere administrativ și bugetar. Mai exact, este vorba de Recensământul General al Populației din 2021, amânat, din motive pandemice, în 2022. Ne amintim poate că, în 2011, coaliția din opoziție „a boicotat” recensământul și datele obținute au fost mai degrabă precare. Realizarea unui recensământ corect ne-ar oferi date reale și corecte despre dimensiunea și distribuția populației în țară. Pentru multe localități ar fi primele date colectate corect după 21 de ani.
Probabil depopularea localităților mici din România este mai accentuată decât se afirmă în statistici. În multe zone din țară se vede cu ochiul liber amploarea depopulării. Există sute de sate și orașe părăsite, în care nu mai există perspectiva de reopulare. În multe școli se depun eforturi pentru a păstra efectivele claselor la 12 elevi și a evita desființarea lor. Riscul fiind ca activitatea acestor școli să fie restrânsă.
În momentul de față, în România există instituții și funcții publice sau administrative dimensionate după niște populații care nu există în realitate. Statul risipește lunar zeci sau sute de milioane de euro pentru a susține o parte a aparatului public care nu se mai justifică. Similar, în țară se atribuie proiecte pentru străzi, canalizări, terenuri de sport, afaceri etc. pentru zone care nu îndeplinesc criterii minimale de populație. Sute de milioane de euro sau poate chiar miliarde sunt direcționate spre investiții care nu au un sens economic.
Ce așteptăm de la noul guvern?
Acestea sunt motivele care ne fac să sperăm că recensământul din 2022 va fi abordat cu seriozitate. Procesarea datelor unui recensământ durează mai mult de un an, dar deja din 2023 statul ar avea baza pentru măsuri și reforme de bun simț.
Am putea indica cu ușurință mai multe măsuri care ar putea fi luate pe baza unui set de date credibil. De exemplu, guvernanții ar putea să se ocupe de:
- Ajustarea numărului de aleși locali la populația reală; Conform legii, numărul de consilieri locali trebuie să respecte anumite proporții cu populația; Există și alte posturi publice stabilite pe baza coeficienților de populație;
- Reducerea aparatului birocratic din zonele depopulate;
- Impunerea unor praguri minime pentru existența unor comune și încurajarea comasării celor care nu îndeplinesc criteriile;
- Reconsiderarea investițiilor publice. Investițiile publice în infrastructura de transoport, educație sau utilitară ar trebui să țină cont de indicatorii de aglomerare umană.
Cu siguranță, un recensământ corect ar devoala faptul că multe proiecte publice sunt o risipă a banilor publici. Oprirea risipei, recalibrarea investițiilor publice și reducerea fundamentată a numărului de reprezentanți publici și a aparatului birocratic ar permite redirecționarea resurselor publice spre zone cu potențial mai ridicat.
Sperăm că România va ajunge o țară în care sălile de sport nu sunt utilizate pentru nunți.
