Cripto-monedele au mascat inflația și au creat un spațiu generos de manevră pentru autoritățile monetare. Acestea au putut utiliza politica banilor ieftini fără ca efectele politicii să fie resimțite deplin pe piață. Cu alte cuvinte, banii ieftini nu au alimentat inflația.
Pandemia a determinat indivizii să acționeze ca mici investitori. Aceștia s-au orientat spre investiții prin aplicații de tranzacționare și tranzacții cu cripto-monede.
Ce s-a întâmplat pe piața cripto-monedelor a fost cu adevărat spectaculos. Evaluarea pieței cripto-monedelor a crescut de la $250 miliarde în august 2019 la $2,35 trilioane în august 2021. Aceste trilioane de dolari circulă pe platformele de tranzacționare și astfel efectul lor asupra pieței bunurilor și serviciilor este extrem de scăzut.
Conform Statista, în 2020 PIB-ul total al planetei a fost de circa $84,5 trilioane. Dacă s-ar întoarce pe piața bunurilor și serviciilor, cele două trilioane de dolari de pe piața cripto-monedelor ar putea genera un impact inflaționist de cel puțin 2,5%. Acesta ar fi amplificat dacă banii ar în depozite bancare și ar sta la baza creării de monedă scripturală.
Cripto-monedele au generat un efect deflaționist
Băncile centrale au utilizat din plin politica banilor ieftini în ultimii doi ani, dar cantitățile de monedă suplimentare nu au fost resimțite din plin pe piețele de produse și servicii. Banii care s-au scurs de pe piața bunurilor și serviciilor spre cea a cripto-monedelor au avut un puternic efect delaționist. Practic, acest flux financiar între piețe a permis mascarea parțială a ratei inflației.
Cripto-monedele au mascat inflația și au permis guvernelor să taxaeze populația mai mult decât dacă ar fi aplicat taxa direct pe cripto-monede. Reglementarea cripto-monedelor ar fi presupus impozitarea veniturilor celor care fac tranzacții, la lichidarea portofoliilor. Autoritățile au preferat să inunde piața cu bani ieftini și, astfel, să ne taxeze pe toți. Cât timp banii s-au dus spre cripto-monede, banii ieftini nu au fost vizibili.
