Categorii
Piața externă

Aderarea la Schengen dezechilibrează balanța comercială

Aderarea la Schengen poate dezechilibra balanța comercială a României pentru că favorizează circulația produselor mai competitive. Cum produsele din țările intensive în capital sunt mai competitive, deci va avea loc o creștere a importurilor în defavoarea exporturilor. Ca urmare a acestor trenduri probabile, ne putem aștepta la o slăbire a leului care să ajute firmele interne să-și țină sub control costurile de producție.

Aderarea la Schengen a România dezechilibrează balanța comercială a țării, pentru că favorizează tranzitul vamal al produselor mai competitive. În principiu, acceptarea României în acest spațiu va stimula economia și exporturile, dar nu putem exclude un potențial efect advers. Avantajele economice și sociale ale statelor din spațiul Schengen sunt de necontestat. Tranzitarea cu ușurință a granițelor Uniunii Europene va dinamiza activitatea economică și turismul.

Există deja opinii care vorbesc despre efectul deflaționist pe care îl va avea acceptarea țării noastre în acest spațiu. Fluidizarea circulației mărfurilor la frontiera României va favoriza produsele mai competitive. În cele mai multe cazuri este vorba despre produsele din țările din Uniunea Europeană, intensive în capital. Mulți producători români vor profita de noile condiții de circulație a mărfurilor și își vor dezvolta afacerile, dar efectul imediat va fi cel de încurajare a importurilor.

Ca urmare a acestui trend, ne putem aștepta la evoluții interesante la nivel micro și macroeconomic.

Producătorii interni vor încerca să devină mai competitivi

Când ne plângem de faptul că încă nu am fost acceptați în spațiul Schengen uităm că există și beneficiari ai acestei situații. De exemplu, producătorii din România care adresează piața internă sunt favorizați de condițiile actuale de tranzit vamal.  Greutatea cu care se fac importurile funcționează ca o barieră vamală, care îngreunează intrarea pe piață a produselor competitive. În aceste condiții, ei pot să-și conserve cote de piață mai mari.

Dispariția condițiilor speciale ar trebui să determine firmele autohtone să-și îmbunătățească nivelul de competitivitate economică. Pentru a rămâne relevante pe piață, companiile ar trebui să facă investiții în capital și în dezvoltarea produselor. Dacă ar putea realiza produse de o calitate mai bună și să-și micșoreze costurile de producție, aceste firme ar putea să-și păstreze cotele de piață.

Este însă greu de crezut că firmele vor investi rapid în îmbunătățirea capacităților de producție și este de așteptat ca importurile să crească în defavoarea exporturilor. Evident, acest lucru va duce la o adâncire a deficitului comercial.

BNR va slăbi leul pentru a reduce deficitul comercial

Aderarea la spațiul Schengen va avea însă mai multe efecte pozitive. Scăderea costurilor vamale va genera un efect deflaționist pe plan intern și scăderea ratei inflației va crea spațiu de manevră pentru BNR.

De exemplu, ne putem aștepta ca Banca Națională a României să slăbească leul în raport cu euro. În acest fel,  banca ar descuraja importurile și ar stimula competitivitatea prin prețuri a exportatorilor. Strategia nu este una nouă pentru BNR, ea fiind folosită și în timpul crizei imobiliare din 2007. Poate că BNR ar fi apelat și în prezent la această soluție, dar a fost împiedicată de slăbiciunea relativă a euro și rata ridicată a inflației.

Desigur o slăbire a monedei naționale în raport cu euro este doar o soluție pe termen scurt. Aceasta nu poate rezolva problemele structurale de pe piață. Materiile prime care sunt importate se vor scumpi instant și salariile interne vor urma același trend. Astfel, competitivitatea relativă a produselor interne va fi pierdură cu rapiditate.

Aderarea la Schengen stimulează comerțul

Simplificarea procedurilor vamale va stimula exportul și importul de produse și servicii. Ulterior, pe fondul unei competitivități interne mai scăzute, va avea loc o creștere a ponderii importurilor. Aceasta va determina adâncirea deficitului comercial. Va fi o provocare pentru firmele interne și pentru instituțiile publice să se adapteze la noile condiții de piață.

De Gabriel

Sunt un economist care scrie pe platforma Inițiativa Privată în timpul liber. Nu sunt infailibil și continui să învăț din greșelile care abundă în articolele mele.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *