Categorii
Analize

ANAT manipulează opinia publică

Reprezentanții ANAT au anunțat la jumătatea lunii februarie că, prin acordarea de vouchere de vacanță în 2019 și 2020, au fost create 45.000 de locuri de muncă în HoReCa. Nu este clar cum anume au ajuns la această valoare, dar chiar dacă ar fi adevărată statul român nu a făcut o afacere prea bună.

ANAT manipulează opinia publică când anunță câte locuri de muncă au fost create în turism. În cursul lunii februarie, reprezentanții Agenției Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT) ne-au informat public că, prin voucherele emise în 2019 și în 2020, au fost create 45.000 de locuri de muncă în HoReCa. Mesajul transmis a fost clar, tăierea voucherelor va duce la dispariția acestor locuri de muncă. Nu avem mijloacele să verificăm această afirmație, dar dacă este adevărată apreciem că statul român a făcut o afacere mai degrabă proastă.

ANAT manipulează opinia publică

Am putea începe prin evaluarea costurilor legate de crearea acestor locuri de muncă. Se estimează că au fost acordate peste un milion de vouchere în 2019 și în 2020, a câte 1450 de lei. Din această sumă  trebuie să scădem 145 de lei care reprezintă impozitul pe venit plătit de fiecare beneficiar. Chiar dacă rotunjim în jos, la un număr rotund, de un milion de vouchere emise, rezultă că statul român a cheltuit pentru acestea circa 2,61 miliarde de lei în cei doi ani. Dacă este adevărat că au fost generate 45.000 de locuri de muncă, atunci costul fiecăruia a fost de 58.000 de lei. Această sumă ar fi suficientă pentru plata unui salariu brut de 2416 lei timp de 24 de luni de zile.

ANAT nu a specificat însă dacă cele 45.000 de joburi create au fost permanente sau temporare. Se știe doar că multe zone turistice din România au un caracter sezonier, deci putem aprecia faptul că a foarte multe dintre aceste locuri de muncă au fost temporare.

Scopul oficial al programului a fost și este de a încuraja consumul de servicii turistice, deci faptul că ANAT pune accentul pe locurile de muncă indirecte poate să pară puțin ciudat. Problema este că prin acest sistem de stimulare a cererii interne sunt descurajate serviciile de calitate. Proprietarii de spații de cazare nu sunt stimulați să-și îmbunătățească serviciile.  Dacă scopul programului ar fi fost crearea de locuri de muncă, statul ar fi avut cu siguranță instrumente mai bune la îndemână. De exemplu, dacă autoritățile publice ar putea subvenționa salariile personalului unităților de cazare, efectele economice ar fi mult interesante pentru industrie în ansamblul ei și pentru clienții potențiali.

Statul ar putea subvenționa oferta

Autoritățile publice ar putea realiza acest lucru prin acordarea unei subvenții parțiale la salariile angajaților în lunile din extra sezon. O subvenție de acest gen ar putea să contribuie la soluționarea unui mare handicap al acestei industrii. Ne referim la caracterul ei sezonier și la dificultatea găsirii de forță de muncă pe termen scurt. Prin subvenționarea cu un anumit procent a salariilor angajaților dintr-un hotel, în lunile din afara sezonului, s-ar obține efecte interesante:

  • Unitatea de cazare ar putea ajunge la o retenție mai bună a angajaților. Astfel, nu ar mai trebui să angajeze anual oameni fără abilități sau experiență.
  • Unitățile de cazare ar fi stimulate să ofere servicii în afara sezonului, fapt care ar duce la creșterea ofertei totale.
  • Unitățile de cazare nu ar mai avea clienți garantați și ar trebui să concureze între ele pentru a atrage consumatori. Concurența ar duce la o creștere a calității serviciilor și la o scădere a prețurilor. Reducerea prețurilor va determina și o creștere a cererii pentru acest tip de servicii care vor deveni mai abordabile.

În plus, costul per post de muncă ar fi mai redus pentru autoritățile publice. În loc ca statul să plătească 58.000 de lei pe an pentru un angajat care să fie activ doar 3 sau 4 luni, timp în care salariul său ar putea fi acoperit cu ușurință din serviciile vândute, statul ar aloca 1500-2000 de lei (50% din salariu) timp de 8-9 luni pe an, deci până în 18.000 de lei pe an. Cu 58.000 de lei s-ar putea susține patru locuri de muncă permanente. În plus, ar fi facilitată creșterea ofertei totale din industrie.

Calitatea serviciilor din turism scade

Tipărirea anuală a milioane de vouchere are ca efect direct o scădere a calității serviciilor din turism. Patronii au vânzări garantate și o cerere susținută artificial și nu sunt motivați să-și îmbunătățească și diversifice oferta. Dacă autoritățile publice ar subvenționa oferta și nu cererea, atât industria cât și clienții potențiali ar avea de câștigat. Subvențieonare salariilor din industrie ar crește competiția dintre furnizorii de servicii de turism. În plus, aceasta ar duce și la creșterea ofertei în afara sezoanelor. Toate acestea  vor determina o paletă mai largă de opțiuni pentru clienți, prețuri mai bune și servicii calitativ superioare.

De Gabriel

Sunt un economist care scrie pe platforma Inițiativa Privată în timpul liber. Nu sunt infailibil și continui să învăț din greșelile care abundă în articolele mele.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *