BCR minimizează dezastrul generat de boicotul împotriva companiilor austriece. Astfel, vicepreședintele băncii, Dana Dima, a declarat că instituția a pierdut doar 12 clienți persoane fizice, după declanșarea boicotului. Pentru BCR ar fi ceva excepțional să reușească să minimizeze migrația clienților, dar este puțin probabil că fenomenul nu va lua amploare.
Declarația este una clasică de relații public (PR), pentru controlul daunelor (damage control). Se încearcă minimizarea efectului boicotului și transmiterea ideii că BCR este o bancă solidă, alături de care stau clienții. Se sugerează că relațiile clienți-bancă transcend supărării de moment a românilor.
Din păcate pentru instituție, mesajul nu a reușit să fie suficient de convingător. Efectul advers a fost vizibil în social media, unde diferite persoane au evocat existența unui număr ridicat de cunoștințe care și-au închis contul sau sunt în proces să o facă. Efectul nu a fost cel scontat și BCR a reușit să arate ca o instituție care încearcă să prezinte partea plină a paharului.
Numărul de conturi închise poate să fie irelevant
Să presupunem că vicepreședintele BCR are dreptate și că doar 12 clienți persoane fizice și-au închis conturile. Ce ne spune acest lucru despre amploarea și efectele boicotului? Prea puține lucruri. Există posibilitatea ca mulți dintre clienții BCR care boicotează să fie ocupați sau leneși, deci pur și simplu să fii amânat formalitățile de închidere. Nici măcar un boicot nu îi va convinge pe mulți să-și ia o jumătate de zi liberă și să o petreacă într-o sucursală a băncii.
În materie de bani, oamenii raționali se asigură de două ori. Ok, mi-am deschis un cont nou și am trimis un extras la salarizare, dar nu am certitudinea că modificarea a fost operată. Nu e mai sigur să aștept primul salariu, să fiu sigur că firma mi-a virat banii în noul cont? Apoi, având această certitudine, aș putea să închid liniștit contul BCR.
Migrarea persoanelor juridice este mai dureroasă
În declarația publică a oficialului BCR nu se zice nimic despre conturile persoanelor juridice. Adevărul este că, după câte comunicate de companii care părăsesc banca au fost vehiculate public în ultimele zile, ar fi fost greu de susținut ipoteza că numărul de plecări ale companiilor este irelevant. Și chiar dacă ar fi vorba despre puține firme, informația nu ar fi suficientă, pentru că dimensiunea lor face diferența. Impactul migrării unei microîntreprinderi va fi mai scăzut ca cel al unei companii cu zeci de angajați. Firma care migrează își va convinge și o parte a salariaților să urmeze, efectul pe termen mediu fiind unul amplu.
Compania le poate cere sau recomanda salariaților să-și mute conturile la noua bancă. O parte dintre aceștia își vor deschide conturi la noua bancă, dar nu le vor închide instant pe cele vechi. Este posibil ca firma să le mai vireze un salariu pe contul lor inițial sau să aibă depozite asociate acestuia. Treptat clienții își vor operaționaliza conturile la noua bancă, își vor transfera economiile și alte conturi BCR vor fi închise. În timp, urmează să apară și alte efecte întârziate. Firma va efectua operațiile cu partenerii prin intermediul noii bănci și, în unele cazuri, va determina și migrația acestora.
